Am scrijelit

cu colţurile sufletului

troienele de tăcere

din inima îngheţată

a muntelui de nelinişte

măruntaiele incandescente

ale timpului s-au reactivat

prin clepsidra spartă

se scurg cioburi de secunde speriate

arterele vremii vibrează

cu amar zgomot surd

toarnă otravă în gânduri

între buzele fierbinţi ale vulcanului

nu ne mai deosebim unii de alţii

am pleoapele arse de aşteptare

şi nu…

Uneori,

cuvintele nu mai au chef să zboare,

alteori,

tăcerile dor foarte tare,

neaua grea se aşterne,

peste zile posace,

plânge inima-n noi,

stă de veghe și tace,

înghețat si plăpând,

peste clipe sărace,

se așterne un gând,

ne-a murit voioșia,

am uitat să sperăm,

Unde ești, România?

Ce se-alese de…

Doar plânsul eteric al firului blând

se -nalţă arhaic prin sfere celeste

dar omul priveşte destinul plăpând

şi piscuri flămânde tiptil cucereşte

un demon fugar din comete de foc

se-ntinde tiranic spre lumea cea umedă

E coada de zmeu a zeului Somn

şi greu e urcuşul  spre liniştea palidă

pleoapele cad peste chipul brăzdat

Muritorul e azi Universului domn

-spune aedule povestea străveche

a omului ce între stele-a…

Picături de lumină

stalactite pe suflet

rătăcite catarge

peste mări de-ntuneric

de cleştar catedrale

luminate feeric

sufocare şi ţipăt

al durerilor mute

un cer troienit

cu iluzii pierdute

de scântei jerbe albe

artificii sonore

şi noroiul din vorbele

goale şi calpe

O lume tarată

ce îşi poartă povara

resemnarea amară

ne curge prin vene.

O foame de vise

răstignite...…

În pântecele pământului,

îmi ascund doliul sufletului pribeag,

plătesc vamă îndoielilor,

ţes haină nouă,

pentru alt anotimp.

Într-o zi,

va încolţi în mine, din nou, iarba cuvintelor

şi floare de soare voi fi,

în câmpia cu vise albastre,

miere să las pe buze-petale,

în zile sfârtecate din calendare.

Fluturi de lumină să-mi aduceţi alai,

să vestească sărbătoarea renaşterii,

din durere şi patimă,

să aducă pe lume,…

Trăiesc a fost primul semn de izbândă asupra întunericului,

Rezist i-a urmat triumfător.

Nu vreau, Doamne, nu vreau încă să mor,

au fost celelalte şi apoi o cascadă de gânduri şi tăceri.

Cuvintele îmi răsăriseră pe buze, flori de cais izbucnite pe ram,

căci ai apărut tu printre vise şi eu Primăvară eram.

Iubesc, ţi-am spus atunci, căci învăţasem cuvântul.

Rănesc, mi-ai răspuns şi…

Să iubeşti totdeauna cu ochii deschişi

şi tandreţea din ei să o laşi să-nflorească,

să-ţi coboare-n privire pacea cerească

şi în muzica aştrilor armonii să găseşti,

iar în suflet o flacără, molcom să-ţi crească.

Toată arderea ta, în cuvinte s-o pui

şi pe buze să porţi un zâmbet de gală,

să ştii ca există o clipă regală

ce nu se refuză nicicând, nimănui,

când scris e în stele: eşti menit să iubeşti!

Vei fi într-o zi…

Ai risipit în mine toate primăverile tale,

 mi-ai aromit visele cu parfumul florilor de tei,

mi-ai cules toate ploile din suflet şi le-ai împrăştiat pe ogoare,

m-ai modelat ca pe-o păpuşă de ceară şi m-ai înălţat în soare,

prin puterea gândului faci din mine ce vrei.

Ferecată cu o mie de lacăte am vrut să te ţin,

dar mi-ai otrăvit gândurile cu dulcele-ţi venin,

ai răscolit toate ierburile seninătăţii depline,

căci spinii tăi adânci au…

Pe zăpezile din suflet

stropi de linişte presar,

te aştept pe-un colţ de lume,

într-o vară fără nume,

stau pe malul soartei mele

şi văzându-te, tresar.

Am întors de mult clepsidra

iar nisipul ei mă arde,

cu acord de melopee

şi-n cuvinte-nmiresmate

cu suflare de mătase,

ţes din vise curcubeie.

Nu-s zeiţă, doar femeie,

n-am o veşnicie-n schimb,

nici al nemuririi nimb,

doar o inimă…

Taci!

Nu îmi spune cuvinte calde şi dulci!

Presară-mi în suflet doar şoaptele toamnei

şi pleacă apoi liniştit să te culci!

Eu voi ţese din visele mele

cu aromă de regina nopţii,

voalul răbdării început de Penelopa

şi apoi, când zorile vor săruta pământul,

te voi aştepta cu un zâmbet pe buze.

Taci!

Să nu profanezi altarul speranţelor mele

cu nimicurile tale poleite!

Eu ştiu că-ntr-o zi vei veni…