De-ai  fi, cum mi-ai fost imaginată,

Vino, hai, vino dintr-o  ramură-naltă,

Călcând cu sfială mătăsurile ierbii…

Curioşi, cum n-au mai fost vreodată,

Să-ţi pască urmele picioarelor cerbii.

Am să te aştept într-o poartă de tei  

Deschisă, dar pe care au ţesut funigei

Amăgirile galbene dintre două…

am de-toate-n casa mea

goală

ca o cutie de păpuşă

din care au plecat visele prin foaier

nu-mi lipseşte nimic

nici mircea cărtărescu

pe care îl caută nobelul pe la usă

eu l-am primit deja

sunt boier

am şi eu ca tot omul

de

doar am…

aproape că atingea

atinsese chiar

dorinţa

undeva între un cafe-bar şi un sfârşit de lume

las-o frate că e naşpa

pe asta o folosesc ruşii pe post de scut defensiv

totuşi eu o vedeam frumoasă

îmi căzuseră ochii pe limbă

şi iarna

hai să plecăm

e nasoală mă e…

sunt căţea mi-a spus  -  pot să-ţi îndulcesc viaţa,

viaţa ta de câine-bărbat,

legat de stele,

acolo, în zodia câinelui  -  acum stau şi eu ca fraierul

şi mă gândesc – atunci când n-am ce face,

în constelaţia mea, gândesc –

cum mama ciorilor să-mi pună o căţea miere

peste coaja asta decolorată de…

Păzeşte-te, iubito,

Că zmeii se coboară,

Pătrund în osul nostru,

Ne modelează visul,

Se-nfig în stâlpul cărnii

Ca pietrele de moară

Din care e pavat,

De-o vreme, paradisul.

De când mă nasc din basme 

Şi te agăţi de mine

Sperând că feţi-frumoşii

Mi s-au…

Parcă e vremea ploilor înţărcate...

Din nori făcăluiţi se topeşte untură,

I se stinge broaştei strigătu-n gură

Şi limba-i plescăie în cleiuri uscate.

Parcă e vremea să se scurgă pe drum

Fluviu de cătran, hâd, învârtoşat,

Magmă sleită, glod înscorţoşat,

Cum e, Doamne sfinte, pielea mea…

Mă duce-un gând, lăsa-m-aş dus,

La o gacică din apus

Ce se iubea şi jos şi sus.

Era atât nesaţ în noi

Şi ne striveam ca doi strigoi

Prinşi într-o ţeapă de argint...

O, Dumnezeule, mai simt

Strânsura cracilor ei goi

Şi muşcătura-nveninată

Când susura: mai vreau o…

Erai, cam prin a şaptea, generală,

cea mai frumoasă roşie din şcoală

şi undeva pe-un rând, lângă perete,

eram şi eu un pui de castravete

ce te privea, şi-atâta tot,

c-o floare galbenă în bot,

visând,  ca undeva, vreodată,

să mă combin cu tine-ntr-o salată.

Dezbrăcaţi de pieliţi şi felii

în cearşaful unei farfurii

să ne ungem trupul cu…

De ce mă-arunci acum, ca pe gunoi,

un rest indizerabil de caise moi?...

Ţi-am stat aproape,

blând supus,

stăpână,

împarfumat, pufos, ţi-am stat în mână,

să guşti dulceaţa soarelui,

lumina

ce-am rotunjit-o-n carnea mea...

A cui e vina

c-am strâns în ea savoare şi căldură

şi-n sâmbure, un gram de cianură?...  

Cobor în lupii albi, se stinge frunza

şi se dezbracă cerul pe marginea cărării,

îşi ţese pe-amintiri înţepenite pânza

păianjenul de sticlă al uitării.

Iar mi se ceartă sângele prin vene

urlându-şi  disperarea în clocoteli cu spume,

hai, vino peste mine şi aşterne

pătura vindecătorilor de lume .

Vânător de scâncete  cu viaţă

sub…

Peste vii, o nuntă de păsări

îşi adapă alaiul.

S-a gălbejit la faţă dealul.

Lasă doamnă cositul şi ascultă

cum se sparge coaja de pe nuci.

Mai ascunde, neamului, pumnalul;

până fierbe mustul,

măcar până atunci...

Până pică bruma

 şi se coace…

Se apropia pe furiş

Noaptea, dinspre coline,

Cu nasturii la bluză deschişi

Şi ţâţele de întuneric pline.

Hai, nicolae, să ne iubim 
Până ce apare lumina,
Că atunci cu greu mai găsim
Ungher să ne-acopere vina…

Şi ne-am tot iubit cu păcat
Cuprinşi de-o febră haină
Până când Dumnezeu s-a-ndurat
Şi a zis: Să se facă lumină!

şi mă voi face flacără de pradă

în tranşee de paradă;

subţire înflorire de maci,  subţire,

ca un obraz, ras, de mire;

pasăre din sfere, rotunjită

sabie de rugă înflorită.

minune, minune te aştept, ce să fac?

flama Hestiei m-a închinat 

trecerii de praguri terestre

pe valea lăzilor de…

te-aş fi întins pe laviţe spurcate,

pe coarde de viţă cu struguri

furaţi,

ţi-aş fi mânjit tatuaje

pe spate,

pe buci, pe călcâie, pe genunchi-ncordaţi.

ca la strigoi,

prin beciuri închise,

când cerul se făce al naibi de-ngust,

ne-ar fi ţâşnit

din buzele aprinse

mii de broboane rozalii de…

Degeaba duc paharul la gură,

îmi trece un foc prin plămâni;

nu-l stinge vreo băutură,

mă arde până-n ţâţâni...

De parcă inhalez prenadez

în ritmuri apuse, împung

feudalismul cu un do diez,

dansez menuete şi plâng.

Mai treci pe la mine, deseară,

dar nu, ar fi inutil;

am ajuns o statuie de…

Balansa precum remorca

superlong a unui tir

şi avea ceva din Schiffer,

 ceva din Amanda Lear,

că i se topise pielea

 prin textura blugilor

şi părea o anacondă

fără înger păzitor.

Cum să treci aşa pe stradă,

 fără nicio garanţie?

Fac şoferii busculade,

semaforul intră-n vrie

şi din zece-n zece…

Atunci, apele înspumate îşi opreau respiraţia.

Ceva pâine şi câţiva peşti; parabolele nu prea ţin de foame.

Înţelegem atât cât pădurile desfrunzite vor;

cine le sărută scoarţa din care ridurile frunţii noastre

şi-au modelat drumurile sării?

Iată, femeie, acesta este numele tău, poartă-l în afara grădinii,

ca secretul în sandale de fum

al păsării plutitoare pe…

 se apleca

din stari de sete

spre cupa fiecărei flori

descoperind

pe îndelete

în înfrunzitele splendori

că poţi muri oricând de sete

şi că frumosul

deseori

te cheamă-n goluri să te-mbete

cu seva dulcilor erori

dar eşti dispus

prieten bun

fără pretexte să ţii sus

ce nu ţi-am…

Baştana mea, cu maseratti-n vintre

Şi cu tramvai alunecând pe-o şină,

Mută-ţi umbra din asfalt sau dintre

Dungile de zebră, zeghe şi maşină.

Încalţă pantofii cu tocuri stiltto,

Pune şi paltonul cu rever de nurcă;

Fiind-că-ţi bate ploaia, într-un stil affeto,

Toţi pistruii ouălor de curcă... 

Mâine vei afla, poate  de la…

Uneori mă simt de parcă-aş fi butură

în care s-au înfipt tăişurile toate;

prinde-mă de-o rădăcină sură,

de inimă, sau de-o arteră, poate...

Rupe-mă din ce-a pătruns pământul

şi-o să-l pătrundă iar, dar să-mi  mai pui

părul alb, aşa cum-mi-este gândul,

doar o dată în vopseaua lui.

Pune-n foc aceste braţe seci

în care…