iubito

oare cum e să faci dragoste

la paris

să faci dragoste cu disperare

pe montmartre

pe eiffel

sau pe champs elysees

oare e la fel

ca în dormitorul nostru

cu tavan scorojit

şi miros de infern

ca în liftul blocat mereu

la subsolul existenţei ?

privesc ciufut

prin fereastra

 sufletului meu murdar

amintirile de prin plan

şi cele de pe…

aştept lunetist prin tufişuri

de suflet

veşti de la tine

despre noi

mi-am cumparat recipient

de lacrimi

(să nu-mi mai inund tastatura)

şi aştept cu degetul-click

să deschizi ferestre în mine

“bun regăsit iubitule”

zici

“mi-e atâta dor de tine”

încarc

(recipientul rezistă)

„te iubesc atât de mult”

(îl schimb

oare am luat destule…

stau spânzurat de o stea căzătoare

cerul gurii mi se umple de cer

lumea zâmbeşte nudă

 cu sufletul pătat pe dos

balansez viața

ca o madonă pruncul

nani-huţa

huţa-nani

(cerul e plin de sfinți goi)

se moare  aglomerat

(la cozi comuniste)

moartea e o tipă topless

împarte  bonuri de ordine

spre edenul păcătoşilor

doar tu mă priveşti din eternitate

cu ochii…

necruţător

sălbatic

când eu sunt în tine

de la facerea lumii

tu spui că nu mai poţi respira fără mine

că lacrimile ţi-au rămas pe obraji ţurţuri

că braţele ţi se usucă de nemângâiere

şi că numele meu îţi pârjoleşte fiecare clipire

dar dacă m-ai lăsa să te cuprind

în mijlocul zilei

şi al tuturor

în miezul nopţii

şi al viselor toate

să urc

să urc din…

pe tine te scriu iubito

cu fiecare literă

aşa cum mă priveşti

cum mă îmbrăţişezi

cum toată mă săruţi

până la începuturi

te scriu cum mă visezi

şi cum îmi mângâi dimineţile

te scriu cu sângele meu

cu inima

din tot ce am fost

şi din tot ce voi fi

eu nu scriu cuvinte pe stradă

pe pereţi

în sticle aruncate în mare

pe tine te…

cu goliciunea mea

fără filtru

mă fumez până în memorii

cu inimă cu tot

mă fumez de tristeţe

de disperare

de frică

mă fumez resemnat

şi mă scutur pe trotuar

sunt propria mea ţigară

ultima din pachetul vieţii

îngerii desenează  şotroane

(bicefale)

aruncă cu pietre plate

la nimereală

în visurile mele chele

doamna Dumnezeu

pune flori dimineaţa

tristă

la capătul constelaţiilor ucise

de singurătate

se întreabă speriată

unde i-a fugit iubitul

totul pare la fel ca ieri

ca alaltăieri

ca acum o veşnicie

doar tu îmi lipseşti

din ce în ce mai…

divino

atunci când arcă-mi vei fi prin neant

lasă-mă să adorm obosit de rătăciri

cu capul pe pântecul tău

leagăn de începuturi

lasă-mă măcar o eternitate

să-ţi simt degetele prin memoria inimii mele

pe fruntea îngheţată de frici ancestrale

taie-mi aripile iubito

fără milă

tu eşti ultimul meu zbor

tu câte săruturi porţi pe frunte

pe obraz

pe buze

pe inimă

iubito

poţi să ajungi la primul

cel al mamei dupa travaliu

dar la cel de-al doilea

al tatălui beat de fericire

poţi încă să le simţi emoţia lor

spune-mi

poţi să arunci săruturile

unul după altul

ca pe nişte măşti

până la acela al primei iubiri

aşezat timid pe buzele-ţi tremurânde

prins mai apoi chiar în…

mi-eşti atât de nebună de bună

iubito

(balerină prin univers)

încât doar umbra-ţi pe poante

strecurată timid

chiar pe marea scenă

a spărgătorului de iluzii

aruncă eternitate după eternitate

spectatorii profani prin vitraliile timpului

dă cu inima lor de toţi pereţii galaxiei

iar pe regizorul ascuns în culise

(un fel de ulisse fără penelopă)

îl laşi în travaliul facerii de…

proprietara inimii în care locuiesc

îmi face cunoştinţă cu cerul

(amantul ei secret)

zâmbeşte fericită

e prima seară din univers

când s-a dezbrăcat de eclipsă

pe tocuri cui

(plină de mine public)

amantul cum-se-cade

face cinste cu stele în gheaţă

şi paie

multe paie

îl cheama Nouă

(ceilalţi opt or fi murit?)

mi-aş săruta…

tremurând

toate literele nebune

(academic aranjate

cu staniol roşu

în buchet)

mă priveşti buimacă

uimită

ca pe o dimineaţă prea mare

verde

eco

răsărită deşertic

chiar din polara ta noapte

cuvintele alunecă

coapte

zemoase

de pe buzele mele

pe buzele tale

se preling languros şi lasciv

peste sânii tăi înfloriţi

mi-e teamă…

prea multe bigbanguri

ai lăsat Doamne

în inima mea

haos

oboseşte-mi sufletul placebo

şi fă-mă ecvestru cu spadă

pe câmpiile Armaghedonului

prin părul tău

 lilieci obosiţi

 adorm noapte de noapte

 împăcaţi cu orbirea lor

cu orbirea lumii

rândunele galbene

roşii

mov

 zboară libere în mintea ta

 (cu porţile rupte)

căutându-şi cuib de iarnă

 nici nu te priveşti în oglinzi

(le-ai spart pe toate cu furie)

de când în ochii mei

 înţepeniţi de neant

te îngrămădeşti toată

de parcă am…

are sufletul gri

şi flecuri metalice

(pentru aleile nepietruite

din oraşul iubirilor tomberon)

în fiecare dimineaţă

cu singurătatea la braţ

îşi bagă dezinvoltă

 toate picioarele ei lungi

în albastru

şi numără

(din nou)  gropile

din trecutul său şi de pe bulevard

până la metrou

se îngroapă cu mulţimea grăbită

 spre nicăieri

să adune ochi lipitori de…

are graniţe bizare

de-a lungul buzelor tale

coboară pe coapsa stângă abrupt

continuă şerpuit chiar pe lângă inimă

(unde vameşii tăi permanenţi erecţi

verifică vizele de intrare)

şi urcă până la casacadele ochilor

(minuni dumnezeieşti)

în Absintia

 se moare invers

se moare din iubire acută

se moare de fericire

de speranţă

(toată lumea vrea să moară aici)

am fost…

 voi scrie cuvinte de cretă

 pe asfalt

cuvinte de inimă

pe pietre

voi pierde alt veac de singurătate

lângă statuia ta

cu miros de femeie perfectă

nu mai am nimic de făcut

(dumnezeu a terminat totul)

voi număra doar amintirile cu tine

și te voi șterge umil de praf

sau poate

mâine nu va mai fi

respiră-mă
aspiră-mă

 încet
ca pe un praf

obraznic
alb
încăpăţânat

să crească din nimic
(pe buzele tale aseptice)

lasă-mă să te invadez
cateter
să-ţi astup în vreun

 fel toate îndoielile
şi găurile

din sufletul pustiit

închide-mă în tine
şi n-am să-ţi mai cer nimic!

n-ai să știi



cum mi se curbează coapsa în somn

cum se aprinde tâmpla sub durere

gustul sângelui pulsând sub cicatrice

forma sânului ascuns leneş

în palma catifelată a nopţii dintâi



mâinile vor visa atingeri

inima ta

matrioșkă

nu va mai fi umplută prea curând

de o altă inimă

îţi voi rămâne 

doar un…