Tăceri
toamna mi-ai părut întotdeauna stingher
de parcă te rătăceai în lumea mea
fără manual de instrucţie şi folosire
eram abonată pe trei luni
la tăcerile tale îndelungi
atâta ține toamna
cam cât o tăcere şi jumătate
nu mă dureau nerăspunsurile tale
nu îmi răneai întrebările cu indiferenţa voită
ochii tăi erau dicţionare explicative
nu aveam nevoie de cuvinte
atâta vreme cât
mă străfulgerai din priviri
într-o lume de muţi şi orbi
de şoferi fără carnet şi sensuri interzise
ne căutam
rătăcind pe străzi înfundate
încăpăţânaţi să circulăm în sens opus
pe drumurile cu sens unic
ai purtat întotdeauna centura de siguranţă
am oprit întotdeauna la STOP
nu te-am iubit niciodată iarna, primăvara, vara...
dar dacă toamna m-ai fi lăsat să-ți spun două cuvinte
două cuvinte măcar...
aş fi spus te iubesc
(NIG)
răspunsuri
urăsc câinii trişti
frunzele galbene
fluturii sinucigaşi
înainte de vreme
era prea devreme
să-ţi spun
al treilea ochi al meu
nu prea mai vede
diferenţa dintre orbi
şi tăcere
eşti tu prima pasăre
căreia i-am împrumutat
zborul meu
a-nceput puţin
înainte să respir
gândul la tine este speranţă
dar uit de ce
te-am iubit
toamna
în piept
îmi creşte un copac
cu frunze albe
lungi
şuierătăoare
îmi pare acum amintirea caldă
a primei întâlniri sub podul
minciunilor tale senine
niciodată nu le-am rezistat destul
deşi de atâtea ori
sălbatică
mă întrebai de unde vin
de ce plec
să mă crezi pe cuvânt
vulturii nu mai mor
demult pe pământ
ei au morminte in nori
sau chiar mai departe
de dor
strigă-mi ceva
ce nu ştiu
despre tine
voi tăcea oricâte nemuriri
e nevoie
de un singur sărut
şi totul poate
renaşte în mine
poţi trăi încă fericită
imaginează-ţi că am fost exilaţi
nu te opri
dă toamna mai încet
şi sparge clepsidra de tâmpla mea
aminteşte-mi te rog
din când in când
cine sunt
spune-mi că mă iubeşti
încă
(AP)
Adaugă un comentariu
Oooo, ce frumos! Am dat toamna mai încet și am ascultat cuvintele voastre. Minunat!
O singură observație: nu manual de instrucție, ci manual de instrucțiuni.
drag de voi!
:) Oho... as vrea eu sa fiu comparata cu AP:)
(Adi, asculta de DC: ARE DREPTATE)
multumim frumos!
Mie îmi plac aceste dialoguri şi mai ales la voi. Fiecare e cu bucăţica lui, nu pastişează. Nuţa e feminină, romantico-erotică, iar Adrian, tonic, aşa cum îi stă bine unui vers masculin. Şi apoi am văzut că Nuţa nu mai vine să posteze pe la noi... sau nu mai merge decât pe fb.
dă toamna mai încet
şi sparge clepsidra de tâmpla mea - fermecător!
Admiraţie pentru ambii, Sofy!
Frumos! Apreciere pentru fiecare în parte! :))
de parcă te rătăceai în lumea mea
fără manual de instrucţie şi folosire
Nuța, spune-i lui Adrian (eu i-am spus, dar nu m-a ascultat!) că dacă are mai multe poezii cu același titlu trebuie să le numeroteze cu cifre romane: I, II, III, IV, V, VI, VII, VIII, IX, X, XI, XII etc. Ai prins ideea, nu?
Sincer, și în poezie 1+1 nu fac întotdeauna doi. Separat, sunteți mai misterioși, mai... Și-apoi dispare tendința de a vă compara - x e mai bun ca z!
Eu am citit cu plăcere, totuși.
da Coza
Reverență!
© 2023 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE