Întâi

vocalele s-au limpezit tăcerii,

până când toate cuvintele

au căpătat înălțime străină,

atât de albastră,

că, printre ele, merii

deprinseră gust să-nflorească…

Într’un târg cu case mici


Cât poiata de furnici,


Unde sunt şapte castele


Care au în cuiburi stele,


Iar în vârf, pe turnu’ nant


Balauri de diamant,


Într’un târg cu străzi hai-hui


Umblă Maica…

Înfremăta-m-ar vântul, prin cetini cântec, linul...

N-ai cum școli iubirea când tânăr duh dai strunii.

Cristalului de sare, cât plâns i-a strâns pelinul?

Prin cerul meu de frescă, a stemă zbor lăstunii.

Cercei cu perla…

Mi-ai strâns, cutie veche, de-a valma-s aruncate,

Semne de cărți și poze, mai stăruie parfumul,

Brățări cu ora spartă, ranchiun, sidef, păcate

Lucind bijuteriei. Cum se cojește fumul!

Și cheile acestea?! De morți, numai…

Cum puiul urs învață cu talpa-n jar citirea,

Tortura e-n amestec de râs cu darabana,

Asemeni jucai prada, felin, cu-nlănțuirea,

Mătasea și ciorapul acoperind capcana.

Cumplito, carne albă cu nopți de rai în…

''De-ndrăgostit se zice că mințile și-ar pierde.

La ce folos ți-e mintea, când inima-i nebună,

Ca-n toiul iernii chedrii Libanului în verde?

Ce sfat să-ți deie colbul, când sângele-i furtună?

Lasă-i pe proști să creadă-n a vrăjilor rodire,…

Castel gândit în calcar, bijuterie - oul !

Sicriu?  Câtă risipă-n veșmânt de colier!

Ca în povestea-n care îmbătrânea tabloul,

Îndrăgostirea cântă-n dumnezeiesc chiler.

Prea mofturos rapsodul, cu aur în sudalmă,

Ce-ai scris pe…

PSALMUL DE TAINĂ AL EVEI

Crai-nou, ca scorpionu-i - otrăvuri reci și foc!

Când dragostea te mușcă, descânți, nu biciui struna.

Cămilei pleoapa-i scrisă cu tot ce știe duna,

Dar numai când se-nchide e ac pentru cojoc.

Din minereu scot bobul de aur…

PSALM RĂMAS NEPSĂLMUIT

Smaraldul din coroană nu de la rouă furu-l,

Că-n geana lui clipește când fiara, când livada.

Aș fi dorit iubirea, dezmugurind azurul,

Nu-n ghiarele de aur ca să-și înalțe prada.…

Acolo, înlăuntru - când ciocănit, când trapul...

Sub pericard de ceruri, în sânul lui - odăi!

Cum m-ai pârât la lume că n-ai un' să pleci capul,

Pot să-nțeleg cu lemnu-mi jucândele-Ți văpăi?

Văzându-Te, ca Tată, nu Te-a…

PSALM FLUTURELUI DE SUB STICLĂ

O fi ''ador'' vreo rudă cu-ascetic dor nestins?

Nu ia dumnezeirea mir din păcatul spart?

Cât m-ai vânat?!  Și totuși, ce dulce-i a fi prins,

Capcano, de mătăsuri, parfumuri și brocart.

 …

Bătrânul, filosofii, principiul lumii-ades pe

Materii osebite, jurau că-i Logos firii.

Ca fagurul asemeni - odăile de viespe

Reverberând pustiul în numele Iubirii.

Nu lua-n zadar ce-i sacru, la crin adaugi petic?

Cu apă speli…

Untul-de-lemn nu-i brânză din putinei cu lapte.

Nu-mi cereți tâlc, domolul, cum căldiceii pascu-l,

Că de Iubire-i vorba, cu Mire-n miez de noapte,

Zdrobirea pân' la sâmbur. Triumful cărnii? Teascul!

Când…

Cine-Ți cunoaște gândul? Ce-ai în cârlig ca nadă?

Împrumutat-ai trupul, să prinzi ce nu-i al Tău?

Nu-i prea puțin o moarte, când Tu mi-ai fost livadă?

În clește îmi țin fierul pe propriul meu ilău.

Ulcica, sau ulciorul, pot dojeni olarul,…

Nu altoiești Iubirea unde uscat e ciotul,

Custura cere jertfă din zvâcnetul de mladă,

Nu rămășiți de suflet, dai vinul nu borhotul,

Nu cânți de corhănire când dragă ți-e livada.

În toate-i imn Iubirea,-n inel și hematie,…

Ce fel de lacrimi - fruntea-Ți, de au topit rubinul!

Prea cuvenit coroanei, curgea pe-obraz de Mire.

De nuntă? Pâinea frântă și pe urzică vinul.

Găoacea mi-e pustie: Tu cine ești, Iubire?

Te plăsmuiește gându-n…

Cu iambul pus pe umăr, ce bine-ți stă sonetul!

Grai nibelung în nasturi... Ce-o fi ''Ich liebe dich''?

Parcă-a-nceput din ape să-ți cânte violetul,

Din coarda-i mai subțire, penumbrelor din stih.

Nici torsul cu arcușul,…

Mătreața și tărâța când le ignoră glava,

Poți dăscăli Iubirii cam cum se ține hățul,

Tămăduind amoruri ce le-a coclit gâlceava,

De când muierea-ți poartă clondirul și clăbățul.

Nu brațele-mi te cântă-n talaz cu ceruri crude?…

Plămâni de munte-i orga, din zeci de guri - dorința,

Tăria să-Ţi cuprindă în strai de catedrală.

Tot ce-am cules cu stupul – făcliei, suferința!

Nu-s viermele ce-și toarce aripi și-altar din bală?

Viori, trompete, naiuri, alămuri,…

Păcate? N-am dus lipsă. La toate știu risipa,

Iar la tejghea, cu apusu-mi crâșmarului-s dator.

Au mintea urcă-n slavă condorului aripa,

De nu te-ar arde iadul cu setea pentru zbor?

Greșalelor mărunte, cu-otrăvuri mari sub…