E bătut în cuie şi legat bine de Timp.
Ne-a unit să ne împartă secretul.
(Eu - pământul, roşu, tu - cerul, albastru).
Ne-a dat plutirea în deriva nopţii din ochii noştri.
Dar nu ne-a spus cum să-l atingem.
Era la tine, doar că nu ştiai să-l dezlegi.
Urmele lui au sângerat, s-au uscat
de vremea în care orbecăiam
pe străzile minţii, fără lumină.
Ţi-o lăsasem ţie. Da.…
ContinuareAdăugat de MARIUS IULIAN ZINCA la Decembrie 19, 2014 la 1:30am — 6 Comentarii
A căzut, s-a stins în dimineaţa nopţii, lumina
sau mi-a întors spatele să-mi vadă
umbletul în întuneric.
N-am ştiut niciodata să-mi mint paşii
nedumeriţi din ziua-n care zborul
s-a frânt în albastru.
Şi timpul a avut grijă să nu uite
să-şi lase amprenta pe suflet. Era
plin de roşu.
Se usucă dorul de dor şi creşte pe un colţ
de pisc, floarea din muzica tăcerii,…
ContinuareAdăugat de MARIUS IULIAN ZINCA la Decembrie 18, 2014 la 1:30am — 2 Comentarii
În surdină. Curge cerul pe pământ.
E ploaia de toamnă rece, măruntă
cu stropi care aşteaptă să fie ascultaţi.
Se lansează încet, ca-ntr-o orchestra.
Viorile ating frunzele în zborul lor arămiu. Violoncelul
se aude tăcut din stropii căzuţi pe tulpini de copaci
şi contrabasul vibrează peste oamenii grăbiţi spre adăpostul din ei.
Pianul e un rege dezlănţuit. Fiecare picur
e un…
ContinuareAdăugat de MARIUS IULIAN ZINCA la Decembrie 17, 2014 la 1:30am — 2 Comentarii
Au zburat fluturi în eternitate. Văzduhul
era plin de împletire de aripi, de petale
şi albăstrele în jurul nostru. Priveam majori
acum cu (încă) un an,
cum cresc,
se înalţă-n soare,
strălucesc mlădiţe vii.
Sunt păsările acelea rare. Ne amintesc de noi - copii.
Copii în lanţul vieţii
prinşi de iureşul de clipe
mii şi noi, în anii
ce-au trecut, privim zâmbind.
Ei…
ContinuareAdăugat de MARIUS IULIAN ZINCA la Decembrie 16, 2014 la 1:30am — 3 Comentarii
Era înalt cerul şi eu pe pământ, mic, inexistent,
nimic. Doar el m-a învăţat să deschid ochii,
să privesc. M-a luat de mână şi a plecat în zborul
fâlfâit de aripi pe care stăteam ghemuit.
N-aveam rău de înălţime, doar că îmi era frică
să plutesc singur dacă îmi va da drumul.
Trebuia să-l conving să ne găsim piscul nostru.
Să-mi aşez picioarele
şi el
să-şi aibă (văz)duhul…
ContinuareAdăugat de MARIUS IULIAN ZINCA la Decembrie 15, 2014 la 1:00am — 4 Comentarii
Timpul a suflat peste mine. Mi-a împrăştiat
secundele în clipe aruncate la distanţă de băţ.
Băţul în care-şi sprijină anii din păr, strânşi.
Culeg fructele clarvăzător, să-mi fac dulceaţă.
Să simt mirosul când adie vântul
şi gustul când cade ploaia, să le adune.
Să mă adune în râul molcom coborât
la vale să-mi întâlnesc Sufletul.
Şi-a întins cerul pe pământ şi mă aşteaptă.…
ContinuareAdăugat de MARIUS IULIAN ZINCA la Decembrie 14, 2014 la 1:00am — 5 Comentarii
În amurg, greierii îşi scot chitarele. La margine
de pădure îşi aranjează orchestra. Se dezlănţuie
într-o simfonie şi ghindele se prind de mână, în zbor.
Coboară la poarta spre tine
şi eu privesc tunelul de lumină
din felinarul ce-ţi şopteşte
că te aştept, pe bancă,
la locul nostru tată.
Auzi tu foşnetul acela al liniştii
din copacul ce ne străjuieşte întâlnirea ?
E…
ContinuareAdăugat de MARIUS IULIAN ZINCA la Decembrie 13, 2014 la 1:00am — 2 Comentarii
De nebunie, norii şi-au spart plămânii.
Îşi curg în picuri oful dinăutru, nestrigat.
E felul lor de a plânge-n liniştea serii de toamnă.
Stare de nestare a gândurilor.
Adăugat de MARIUS IULIAN ZINCA la Decembrie 12, 2014 la 1:00am — 2 Comentarii
Sunt prins în caruselul clipelor.
Au pornit ca un vârtej, jocul lor
de dute-vino stare de viaţă.
Totul se învârte în jurul meu
cu o repeziciune din care nu ştii
când eşti ameţit de yin şi de yang.
Agonie şi extaz. Te-ntrebi doar
dacă poţi să-ţi declari fericirea
sau nefericirea din nimicul din zi
în care bântuie culorile gândurilor.
Până şi patul ţi-e un vârtej…
ContinuareAdăugat de MARIUS IULIAN ZINCA la Decembrie 11, 2014 la 1:00am — 4 Comentarii
Spulbera mintea în gânduri răsfirate
din fumul rotocoale trimis în zare
şi aştepta răspunsul din tăcere.
Tăcerea unui telefon fără fir,
deranjat tehnologic când stăcana
de cafea, cândva aburindă,mi se scurge
pe gât şi zaţul se-mprăştie peste pietre.
Pietre de drum marcat de suflet. Oare
şi-a lăsat zborul din albastrul înalt ?
Doar dorul pleacă şi uită să…
ContinuareAdăugat de MARIUS IULIAN ZINCA la Decembrie 10, 2014 la 1:00am — 3 Comentarii
Foşnea printre frunze, un gol de aer
din toamna aşternută, un vânt de culori.
Îmi purta gândurile spânzurate în privirea
plecată-n zborul sufletului. N-aveam somn.
Eram ţintuit de răcoarea nopţii…
Adăugat de MARIUS IULIAN ZINCA la Decembrie 9, 2014 la 1:00am — 4 Comentarii
În pragul nopţii, cu privirea-mpreunată
a rugă, gândeam la lumina stelelor
ce vor să străpungă norii.
Nu-mi dădeam seama dacă şi le-au ţesut
în pânza lor sau ochii mei erau împăienjeniţi.
Mă plimbam eu
sau doar dorul meu alerga nebun
în susul şi josul falezei pământului cu cerul ?
Adăugat de MARIUS IULIAN ZINCA la Decembrie 8, 2014 la 1:00am — 4 Comentarii
Am jucat. Un rol. Nici nu ştiu dacă am fost
un actor bun pe scena vieţii. Se perindau
peste tot sufleori. Părea că mă bucur
când îmi ieşea o „bucată”, dar nu era piesa mea.
Nici nu ştiam să ridic privirea. Până-ntr-o zi.
Când, un alt sufleor mi-a arătat albastrul.
Era Sufletul meu. Nicio primăvară de atunci,
nu e mai frumoasă ca toamna mea.
Am învăţat să pictez şi să…
ContinuareAdăugat de MARIUS IULIAN ZINCA la Decembrie 7, 2014 la 1:00am — 5 Comentarii
E construită în suflet şi cu suflet
şi o candelă mereu dă lumină paşilor
care-mi poartă trupul spre locul nostru.
Tată.
Un loc ferit de toate privirile care iscodesc zarea.
Suntem doar tu, eu şi el - Sufletul. Nu ne lasă singuri
niciodată şi florile… Le vezi Tată ? Nici nu se cunoaşte
toamna. Sunt verzi şi colorate toate în boboci
şi sunt sub forma crucii şi rodesc, înfloresc…
ContinuareAdăugat de MARIUS IULIAN ZINCA la Decembrie 6, 2014 la 1:00am — 2 Comentarii
Albi de răcoarea toamnei se aştern norii
pe cerul meu albastru şi soarele îşi aruncă
razele peste ochi când înalţ privirea.
Se tulbură în puncte negre.
Mă zgârâie,
mă sâcâie,
mă calcă pe bătături mintea.
Încolţeşte gânduri printre rânduri şi lupta continuă.
Lupta cu zborul. Mai sunt cincisprezece paşi,
cincisprezece trepte. Închid ochii.
Privesc înaintea lăuntrului meu.…
ContinuareAdăugat de MARIUS IULIAN ZINCA la Decembrie 5, 2014 la 1:00am — 4 Comentarii
Vinovat de iubire în toţi anii ăştia, mă aflu. O aruncam
în fiecare fâlfâire de aripi din zborul păsărilor de dor
nebun, de albastru, până-n toamnă, cand plecau
în ţările calde şi eu rămâneam să-mi ling
rănile lăsate în trup de zbateri de ochi
clipiţi după suflet. Acum,
mi-am căptuşit încăperea
pentru el. Am strâns căldura
de peste ani şi nu-l mai las
să plece. Să stea la…
ContinuareAdăugat de MARIUS IULIAN ZINCA la Decembrie 4, 2014 la 1:00am — 5 Comentarii
N-a avut timp pentru mine aseară sau eu de el. Nicio secundă
nu i-am privit limbile cum trec. Eram prea ocupat şi supărat
că nu am clipele ce-mi trebuiau să recuperez trecutul. Vorbeam
pe repede înainte să apuc să stau şi să ascult amintiri, trăiri, vieţi
ale lor, ale celorlalţi.
Da, ale celor cu care am împărţit
o celulă de timp într-o clipă
şi noaptea curgea
şi (parcă) pe noi nici nu ne…
ContinuareAdăugat de MARIUS IULIAN ZINCA la Decembrie 3, 2014 la 1:00am — 6 Comentarii
Să torn amintirile peste mine, am fost aseară şi muzica
mă purta pe ringul de acum două decenii. Îmi tremurau
picioarele şi oasele se loveau între ele. Doar eu singur
între atâtea feţe „noi şi vechi erau toate”. Îmi părea că aveam
senzaţia aia de nou-născut când mi se deschidea orizontul
trecut în faţa ochilor şi înfulecam hulpav de foamea trăirilor
de atunci, aperitiv bogat şi viu colorat deşi e toamnă
şi…
ContinuareAdăugat de MARIUS IULIAN ZINCA la Decembrie 2, 2014 la 1:00am — 4 Comentarii
Din aer aspir cu nesaţ dorul (cu)prins
între începutul şi sfârşitul din mine,
să fie unul şi acelaşi, un tot în primăvara
din toamna mea în care mi-am lăsat
cântul pescăruşilor albaştri să zboare
în (ne)cuprinsul tău. Orizontul din privire.
Adăugat de MARIUS IULIAN ZINCA la Decembrie 1, 2014 la 1:00am — 5 Comentarii
ION LAZĂR da COZA - scriitor
VASILISIA LAZĂR - poetă, redactor Revista „Eminesciana”, membră UZPR
ADMINISTRATORI-EDITORI
SOFIA SINCĂ - prozatoare
GABRIELA RAUCĂ - poetă, realizatoare emisiuni Radio ProDiaspora, redactor Revista „Eminesciana”, membră UZPR (redactor promovare cultură media)
ADA NEMESCU - poetă, artist plastic
CARMEN POPESCU - scriitoare, realizatoare emisiuni Radio Vocativ (redactor promovare cultură media)
AUGUSTA COSTIN (CHRIS) - prozatoare
MIHAELA POPA - poetă
PETRUȚ DAN (CĂMUI) - poet, cantautor
BOLACHE ALEXANDRU - poet
MIHAI KATIN - poet
GRIG SALVAN - prozator, cantautor
Fiecare postare trebuie făcută în spaţiile special constituite pentru genurile literar/artistice stabilite. Postarea în alte locuri decât cele stabilite de regulile site-ului, atrage eliminarea postării de către membrii administraţiei, fără atenţionarea autorului! De exemplu, un eseu postat în spațiul prozei va fi șters. Pentru cele mai frecventate genuri, reamintim locațiile unde trebuie postate. Pentru a posta:
1. POEZIE, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
2. PROZĂ, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
3. ESEU, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
4. FOTOGRAFII, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
5. VIDEOCLIPURI, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
Toate acestea le puteți accesa și din bara de sus a site-ului. Este admisă doar o postare pe zi, pentru fiecare secțiune, creație proprie. Folosirea diacriticelor este obligatorie.
Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la:
RO45CECEB00008RON1057488
titular cont: LAZAR VASILISIA
(CEC Bank)
*
Pentru anul trecut au donat:
Gabriela Raucă - 400 Euro
Monica Pester - 600 Lei
Nuța Crăciun - 220 Lei
Maria Chindea - 300 Lei
Tudor Cicu - 300 Lei
Elisabeta Drăghici - 200 Lei
***
Pentru acest an au donat:
Maria Chindea - 200 Lei
Monica Pester - 300 Lei
© 2024 Created by Ion Lazăr da Coza. Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor