Vin

[MARIUS IULIAN ZINCA]

 

 

Să torn amintirile peste mine, am fost aseară şi muzica

mă purta pe ringul de acum două decenii. Îmi tremurau

picioarele şi oasele se loveau între ele. Doar eu singur

între atâtea feţe „noi şi vechi erau toate”. Îmi părea că aveam  

 

senzaţia aia de nou-născut când mi se deschidea orizontul

trecut în faţa ochilor şi înfulecam hulpav de foamea trăirilor

de atunci, aperitiv bogat şi viu colorat deşi e toamnă

şi friptura am tăiat-o să curgă sânge, să văd iluzia că sunt tânăr

 

şi tortul mi-a îndulcit amărăciunea

când realitatea m-a trezit şi vin

şi roşu a fost. L-am lăsat să curgă

pe mine când am trecut pe lângă masa

cu acele clipe trecute. Şi dor

 

de ciudă ca au trecut douăzeci de ani de atunci,

mi-am luat paşii în cârcă, la plimbare prin noapte

şi udă era. Nici nu mai ştiu dacă ea sau ochii mei.

 

Aştept să (re)vin sau să-ntreb timpul dacă mă mai primeşte.    

  

 

[MARIUS IULIAN ZINCA]

multumesc Corina, o zi asa cum ti-o doresti, Marius

[Corina Militaru]

Timpul trece... Doar prezentul ne primește! :)

[MARIUS IULIAN ZINCA]

multumesc mult Da Coza, era pe 13 spre 14 septembrie, in fapt pe 14 noaptea, ziua in care imi (re)intalnisem colegii de liceu, iar amintirile erau mai prezente ca niciodata in noaptea aceea, o zi frumoasa, Marius

[Ion Lazăr da Coza]

Amintiri, poate nu tocmai plăcute, au bulversat sărbătoritul:

de ciudă ca au trecut douăzeci de ani de atunci,

mi-am luat paşii în cârcă, la plimbare prin noapte

şi udă era. Nici nu mai ştiu dacă ea sau ochii mei.

Am citit cu interes.

da Coza