îţi spun adio

nu pentru a spune-o

îţi spun adio azi

definitiv

te-am privegheat

prea mult

prin mine

mirosul morţii

nu mai pot să-l ţin

m-am îmbrăcat

aşa

precum un cioclu

şi

semăn

de departe

cu un călău

iubire

azi

ţi-am scris

sfârşitul

un necrolog

stupid

şi…

Sunt uşor:

aş putea

să te îmbrăţişez

 fără să te doară“

(din vol. Câinele, femeia și ocheada, 2000- Constantin Virgil Bănescu)

te-ai ţesut împrejuru-mi

borangic în noaptea ce nu se mai sfârşeşte

deveneam…

Cu cerul deasupra capului

printre vorbe incoerente,

fără raţiunea cuminte şi rece,

părea că vorbeşte în locul buzelor,

reveneau cuvintele din privire

într-o linişte de nepătruns

dirijându-i mintea şi imaginaţia.

Ce vară toridă, soarele arde cumplit

Bântuie tristeţea, sufletul mi-e pârjolit,

O boare de vânt aduce veşti de la tine

Inima vrăjită pulsează, mi-e mai…

se temeau de mine

m-au văzut om şi cuvânt în acelaşi timp

băteau zgomotos în pereţi cu fălcile încleştate

animalele îşi scutură poverile în râurile de smoală

nimic nu e mai mare decât lumina

duceam cutia la ceasornicar

el ştia cum se rotesc anotimpurile

dezveleam statui de gheaţă

clădeam de la zero imperii

săreau arcurile departe lângă umbra fericirii

lutul cleios definea mulţimea însetată de…

Era mult ger, amarnic şi nătâng,

Prăpăstii se-ascundeau în ochiul stâng,

Dar îmi plăcea cafeaua ta amară

Din praf târziu cu armonii de seară.

Când am simţit că-ncep să mă înec…

de marți

 e tot mai învăluitoare

 infinitatea înfloririi  

 îi îmbrac haina largă

 largă

 ca inima să aibă loc să crească

 nebună

 bună

 rezemată de dulcele petalelor

 desculță 

 despletită

 urmez cărarea bătătorită de atâtea încercări

 renunț la trup

 precum își pierde muntele duritatea

 până la flori să fii numai tu

 peste urmele ultimelor respirații 

 de parcă m-aș hrăni din…

Azi, nu voi mai plăti nimic,
sunt cel mai sărac
sentiment al meu.
Azi, mi s-au îmbrăcat
în costum de gală
toate întâmplările,
fericite sau nu.
Azi, vocea mea
îmbracă proximitatea,
calmă și vibrantă,
aproape de nerecunoscut,
bărbătește mă cheamă
pe sub cupolele în decadență
ale unei zile perfecte.
Îmi rămâne
doar mâna întinsă,
contemplând destinul
condiției umane.

se spune totuși că oamenii

nu mai pot să se privească în oglinzi



pe străzi trece noaptea



numai visele orbilor au licurici



ceva din mine continuă să iubească

cu toate cuvintele născute și nenăscute



ca o femeie încă frumoasă care vede prin întuneric



am fost o călătoare între uși



o jumătate de drum am pictat tălpi cu aripi strânse

flămândă de nisip am cernut dragostea



acum cânt puternic

și deschid…

Mi-ai oprit îngenuncherea

aproape de... jos

înainte să-mi rup mâinile

încleștate... de rugă.

Ai îndreptat senină

chircitele-mi căi

încolăcite doar

înspre apus.

Mi-ai dezghețat părul alb

începând de la tălpi

înflorind colorat

dinăuntru-mi.

Când apari

curcubeul…

beat-urile unei piese de club îmi inundă timpanul 

la radio aud că 

un mix făcut de un d.j.necunoscut rescrie istoria poeziei 

Edgar Poe se răsuceşte-n mormânt 

plăci de vinil sar din pick-up 

ca steluţele ninja 

ricoşează-n…

Eşti soarele meu sacru, absolut

ce-mi încălzeşti sufletul rătăcitor

mi-aduci o rază  nesperată de iubire

în inima ce bate frenetic pentru…

Rămas

cu gândurile lui

într-un moment de destindere…

plângea în tăcere.

te citesc cu ochii închişi

cu buzele cobor pe trupul gol

şi îţi ating sânii

ce rimează perfect

ca două versuri gemene

silabisesc dulcele mister

care învăluie sfârcurile

pline de dorul de-a atinge

cerul unei guri înfometate de dragoste

mă adaug coapselor tale mă întregesc

suntem un puzzle…

Fix în locul unde am simțit

disperarea și aripile,

se terminau așteptarea

și speranța.

Ce subțire frontieră,

precum pielea

întinsă și catifelată

peste intimitate,

întâmplările și viața

frământându-mă

eu frământând

viața și întâmplările.

Nimic nu poate fi oprit, păstrat,

ne mai rămâne,

doar, să scoatem armele,

din rănile cele mai inflamate.

În rest, lăsați armăsarii

să le crească arbori

prin…

               FIICEI MELE

ea e una dintre acelea care înțelege mărimile cochiliilor



decupează ferestre pe tavan

coboară din primul anotimp

și face lumină



înlăuntru

împrejur



până la cer și chiar dincolo de toate tăcerile



 ca o floare de regina-nopții ce adoarme soarele 

adaugă nume exotice străzilor încă neumblate





când mă strigă orașul e îmbrăcat în rochie de mireasă

prin buzunare…

TE VREAU!

Nu-ţi vreau fericirea-n

zarea mării

şi nici nu-ţi construiesc castele

din nisip uscat…

Te vreau

aproape de mine,

să-ţi aud

căldura inimii,

gâlgâind

prin labirinturile raţiunii.

Te vreau toată

lângă mine,

să cântăm la unison

şi pentru roadele dragostei,

după ce am contopit

inima cu mintea,

scurtând drumul

dintre…

Torente iubirea

* lui Darie *

la parastasul iubirii

soarele a fost înghiţit de sâmbăta viilor

balaurul cosmic al crizei de identitate

face ravagii

dinţi de abis mestecă singurătăţi până îngheaţă

parţial

vibraţia luminii din oase



în templele arterelor iniţiez…

idei înaripate

în piața centrală

a gândului.

și-mi fug vesel

liniștea calmă

își lasă miere

pe degete subțiri.

și le ling prelung

muzica

e adiere de poem

în cioc de mierlă.

și cânt tare

muntele sânului

are doar un vârf

și-i curg izvoare…