nu-mi puteam imagina că voi trage de capătul pădurii

 căutând seminţe

 am vrut doar una cât o linte

 cer…

Ninge peste vremuri cu veşnice iubiri

Inimi  se zbat

într-un  alb decor  de amor

Ninge sângeriu iubiri ce nu mor

Ninge peste oameni cu lungi depărtări

Visuri aprinse

se sting într-un decor de  alb amor

Ninge sângeriu depărtări care dor

Ninge peste pâmânturi cu păsări de nea

Ceruri se contopesc

într-un  alb decor de amor

Ninge…

Aşez urechea

aşez urechea pe pieptul tău şi aud foşnetul flăcărilor

zborurile mele aşază cuminţi văzduhurile

de-a lungul arterelor apostoli ai păcii de contopire

limba iubirii când scormone în mine să nu verse lavă pretutindeni…

poate că muntele trebuie urcat

pentru a ajunge la poale

sau trebuia să ningă strașnic

înainte ca apa să curgă

nopțile firesc vin dinaintea

luminii, grele de viață

și doar din potop

se naște pământ

pentru flori întâi au murit frunze

norii s-au rupt în perdele de apă

dinainte de fulgere

iar minus precede…

Pierdut

în viaţă, mergea

ca într-un vis

pe drumul

mărginit de ziduri.

Ideile

zburătăceau prin cap

cu vârfurile

scuturate de vânt

şi lanţuri de gânduri

se înfăşurau,

se desfăşurau

pe drumul pustiu…

De n-ai fi fost în viaţa mea

iubito, te-aş fi inventat fără doar şi poate.

albastrul l-aş fi luat de la cerul înseninat

să-ţi…

Eu merg și cresc tăceri
în jurul meu.
Năprasnică lumina
mă ninge tot mereu,
mă doare-n ochi
și-n pasul neștiut.
Voi fi fiind
dar nu v-am cunoscut
și nu m-am cunoscut
nici eu, la fel ca toți,
am înălțat un templu de cuvinte
peste nopți.
Doar mâna mea întinsă,
așteptând,
e paradigma celui care sunt,
în expansive fericiri, nemuritoare,
sunt singur rătăcit în lumea mea
și doare.

gândurile se întrerup brusc

pe limbile ceasornicului cu pendulă

refuză să se mişte

de când cu teoriile

despre o destabilizare geomagnetică

zidul s-a perforat de liniştea lui

secundele îndoliate pot fi descoperite

în coliba pustnicului

el are cuiele şi spinii

ieri pregătea matriţele

pentru noile modele de suflet

unii vor purta cocoaşă

din care se pot adăpa…

Păƒstrez curcubeiele visate-mpreună

Și mă doare cムcerul ar vrea săƒ-l ating,

Douムcuvinte, douムstele, aproape de lunăƒ

Ύntr-o singură lacrimăƒ, aievea se sting.



Prin albe cearșafuri vântul se ascunde

Și trece un gând căƒtre noaptea de ieri,

În colț de fereastrăƒ, undeva pe oriunde

Se aude în taină, ecoul acestor tăƒceri.



Și numai cu tine pot schimba o minune,

Din cenusムrenaște iubirea în seară ce vine, …

Muşc nesăţios din mărul răscopt de timp
miezul fierbinte colorează în asfinţit obrajii
conturaţi de linia orizontului tău
gerul de afară şuieră într-un lan de maci
crescuţi într-o inimă fără arteră
Din ceruri stinghere zăpada cerne peste lumi albă tăcere.

Nu cunoşteam parola vântului

dar îl încurajam să acopere fânul încolțit

în vara pe care o împărţisem în sfere egale,

eu – un spic răsfăţat, tu clocotul unui izvor

din cuburi de inimă,

armonie perfectă între jocul inimii

şi sforile dimineţii.



Tot atunci, punctele cardinale răsuceau zvonuri

despre regina pădurilor,

locuia într-o scorbură intens…

„În bulgărul de marmură

Sălăşluieşte statuia precum

Într-o scoică mărgăritarul”

spunea un sculptor.

Iar tu, poet –

O coală albă şi o pană

Şi-un colţ de linişte…

Şi-atât.

Nu te mira

Că timpul trece

Şi n-ai să aureşti hârtia

Cu albastrul nici unui cuvânt.

Nu vreau, iubito să te pierd  niciodată

Fără iubirea ta mi-e viaţa fără sens

Iar sufletul îmi plânge , iluzii mă îmbată

Cu-aroma…

OCHIUL  DEMIURGULUI   MĂ  PAŞTE

o întrebare îmi paşte iarba gândurilor

să resuscitez sau nu o planetă aflată

aproape în moarte clinică

în barometrul oceanului creşte furtuna

îmi…

Nu-i loc de parcare

 nu-mi găsesc loc de parcare în vâna destinului

permanent intru în vrie

manşa avionului ce-mi poartă trăirile

printre gardurile cerului apăsată frenetic  aritmii îmi…

sunt udă

şi cerul aproape tăcut

îmi prosferiseşte un semn de iubire

străbat neînţelesul stării

şi mă-ndărăt în mugurii lucidităţii

dorul de forma farmecului înşirat

pe culme fragilă

îmi dărâmă acoperişul

cu degetele înlănţuite de…

dar nici nu ţin cu tot dinadinsul

să-mi amestec sideful

în tuşele îngroşate ale altor poveşti

ca să remodelez graniţe

şi să-mi aşez şabloanele ştiinţelor exacte

exacerbate de simţuri năstruşnice

asupra singurei ţări ne-vasale

din vecinătatea cuvintelor

ce nu catadicseşte să-mi încredinţeze secretele

nu trag concluzii pripite

şi-mi cântăresc raiul si iadul din curbura întâmplării

cu aceeaşi unitate de…