Pământul se-ngustează pentru noi...

[gabriel cristea]

Pământul se-ngustează pentru noi. 

Ne-a-nghesuit în ultimul pasaj și ne-am dezbrăcat de mădulare, pentru a putea trece.

Țărâna ne stoarce. Ah, de-am fi fost grâul ei, să murim și să renaștem! 

O, de-ar fi fost mama noastră, să-i fie milă de noi! 

Ah, de-am fi fost imagini de stânci pe care visele noastre le-ar reflecta precum oglinzile! 

Am văzut chipurile celor care-l vor ucide pe ultimul dintre noi, în cea din urmă fortăreață a sufletului.

Am plâns  de ziua nașterii  copiilor lui…

Și-am privit chipurile celor ce ne vor arunca copiii pe ferestrele acestui îngrămădit șpațiu  

- oglinzi în care va străluci steaua noastră. 

Unde vom mai fugi după ce trecem ultimele frontiere? 

Pe unde vor zbura păsările după venirea ultimului cer? 

Unde odihni-vor plantele după acest ultim răsuflet? 

Ne vom scrie numele cu ceața devenită purpurie,  

Vom tăia brațul poeziei, pentru a ne re'ntregi carnea. 

Muri-vom aici. Aici, în ultimul pasaj. 

Aici sau acolo... sângele nostru își va hrăni măslinii. 

traducere - g. Cristea 

La tierra se estrecha para nosotros

por Mahmoud Darwish 

La tierra se estrecha para nosotros. Nos hacina en el último pasaje y nos despojamos de nuestos miembros para pasar.

La tierra nos exprime. ¡Ah, si fuéramos su trigo para morir y renacer! ¡Ah, si fuera nuestra madre

para apiadarse de nosotros! ¡Ah, si fuéramos imágenes de rocas que nuestro sueño portara

cual espejos! Hemos visto los rostros de los que matará el último de nosotros en la última defensa del alma.

Hemos llorado el cumpleaños de sus hijos. Y hemos visto los rostros de los que arrojarán a nuestros hijos

por las ventanas de este último espacio. Espejos que pulirá nuestra estrella.

¿Adónde iremos después de las últimas fronteras? ¿Dónde volarán los pájaros después del último

cielo? ¿Dónde dormirán las plantas después del último aire? Escribiremos nuestros nombres con vapor

teñido de carmesí, cortaremos la mano al canto para que lo complete nuestra carne.

Aquí moriremos. Aquí, en el último pasaje. Aquí o ahí... nuestra sangre plantará sus olivos.

(Traducción del árabe - María Luis Prieto)