PRETEXTE HALUCINANTE ŞI FĂRĂ SUSŢINERE SAU INUTILITATEA PROIECTULUI DE LEGE PENTRU SECURITATE CIBERNETICĂ, PARTEA a-II-a

[Sorina Zota]

3.) Din ceea ce rezultă la Capitolul 3 „Alte informaţii” publicat în Expunerea de motive mai găsim următoarea asertaţie: „Dat fiind ritmul rapid de evoluţie a problematicii, legea va fi analizată şi revizuită permanent în vederea adoptării continue la provocările şi oportunităţilor generate de un mediu de securitate în permanentă schimbare şi a evoluţiilor înregistrate în dezvoltarea tehnologiilor informaţionale pe plan mondial.”

 

De aici putem înţelege foarte clar că odată adoptată - să zicem prin absurd - această propunere de proiect, ea nu rămâne aşa, adică ne dăm de fapt consimţământul pentru tot ce urmează ea a produce ca efecte în viitor, pentru că în permanenţă se vor găsi tot felul de motive, motivuţe, şamd., până când vom ajunge la controlul deplin - din punctul de vedere al SRI-ului - asupra spaţiului cibernetic.

 

4.) La Capitolul I Secţiunea a III, Impactul socio-economic al proiectului de act normativ, punctul 3 „care este impactul social”: găsim următoarea formulare: „prezentul act normativ va contribui la conştientizarea publicului cu privire la natura multivalentă a spaţiului cibernetic şi – atenţie - la creşterea încrederii populaţiei în utilizarea internetului”.

 

Dorim să ştim prin ce anume ar putea să crească încrederea populaţiei, în condiţiile în care legea Big Brother- este deja promulgată de anul trecut de preşedintele ţării Klaus Iohannis, iar ea - populaţia - se ştie deja spionată, deşi, reiterăm, Curtea Constituţională a declarat în mod limpede şi indubitabil că această lege este neconstituţională, că ea contravine chiar constituţiei acestei neam românesc.

 

Dorim să aflăm şi noi în ce mod, de unde până unde ar fi posibil prin „impactul social” ca cetăţeni români, să avem mai multă încredere în utilizarea internetului ştiindu-ne deja spionaţi şi arhispionaţi în telefonie, în spaţiul cibernetic, în scrisorile pe care le trimitem pe mail, în faptul că există atâţia provideri de internet, care de la sine, prevalează datele personale prin chiar aparatura pusă la dispoziţie clienţilor???

 

Cum aş putea eu personal, să am încredere în ceva care, o dată în plus, îmi demonstrează că de fapt fiecare acţiune pe care o fac în spaţiul cibernetic este spionată şi în multe cazuri cenzurată? Amintiţi-vă paginile de yahoo, facebook etc care sunt restricţionate faţă de posesorul lor, în sensul că dacă ceva nu convine elitelor ascunse, atunci pagina personală de facebook ‚ si, am păţit chiar cu mail-urile din Yahoo- să dispară, şterse pur şi simplu de deţinătorii platformelor pe care le-am utilizat pentru ele.

 

5.) La Secţiunea a VI „Consultările efectuate în vederea elaborării proiectului de act normativ” la nr.1 şi nr. 2 - care reprezintă descrierea situaţiei - avem în prima coloană „informaţii privind procesul de consultare cu organizaţii de nonguvernamentale, instituţii de cercetare şi alte organisme”, iar la nr. 2: „fundamentarea alegerii organizaţiilor cu care a avut loc consultarea precum şi a modului în care activitatea acestor organizaţii este legată de obiectul actului normativ.”

Expunerea de motive ne arată că la punctul 1 şi punctul 2 „elaborarea proiectului de act normativ nu a necesitat astfel de consultări.”  

 

În primul şi în primul rând, un astfel de proiect normativ necesita - implicit şi de bun simţ - o consultare cu organizaţiile non-guvernamentale, pentru că activitatea acestor organizaţii este de cele mai multe ori în legătură cu societatea civică. Dar ce găsim noi la părerea lor din Expunerea de motive? „Elaborarea proiectului de act normativ nu a necesitat astfel de consultări.”.

 

În mod limpede şi fără îndoială, prin acest proiect ni se demonstrează că voinţa societăţii civice este, cum spunea Marin Preda doar un vax albina cavaler pasta. Adică nu înseamnă nimic pentru cei care au puterea în mână.

 

6.) La Secţiunea VI citim: „activitate de informare publică privind elaborarea şi implementarea proiectului de act normativ” şi găsim la nr. 2 paragraful: „informarea societăţii civile cu privire la eventualul impact asupra mediului în urma implementării proiectului de act normativ precum şi efectele asupra sănătăţii şi securităţii cetăţenilor” cu sublinierea noastră „a sănătăţii şi a securităţii cetăţenilor”.

Apoi descoperim menţiunea, evrica: „proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect”

Ce părere aveţi despre asta?

 

Din unghiul din care privesc şi înţeleg toate astea, găsesc că este stupefiant: deci, avem un proiect de act normativ care doreşte să întărească securitatea cibernetică - chip Doamne - pentru cetăţean, un proiect din start declarat de legile ţării noastre neconstituţional.

 

Dar stresul- care este o boală oameni buni, o boală - provocat fiecărui cetăţean, prin faptul că intimitatea îi este călcată flagrant prin aşa zisa securitate cibernetică, teama că pur şi simplu nu mai are nici o intimitate, nici un locşor în care să fie el cu sine şi atât, sau el cu sine şi cu cine simte nevoia să fie, puternica emoţie care subzistă în subconştientul colectiv în continuare după securitatea lui Ceauşescu simpla idee că dacă spune ceva ce nu convine celor din umbra întunecată a guvernelor marionetă poate fi depistat imediat, pare - în viziunea celor care încearcă din răsputeri să limiteze libertatea de exprimare - să nu aibă nici o legătură cu sănătatea cetăţeanului.

 

Asta în condiţiile în care stresul adică acea stare de tensiune, reacția de alarmă a organismului, efect nefavorabil produs asupra organismului ființelor de un factor de mediu care duce de cele mai multe ori rapid la îmbolnăviri grave ocupă primele locuri în statisticile medicale.

 

Iar noi ca ţară suntem cu populaţia cea mai stresată ca cel mai frecvent motiv de degenerare psihică şi fizică, putând duce chiar la moarte. Apelez la o autocitare dintr-o lucrare despre stres, doar pentru menţionarea unui „top” al acestuia la noi în ţară „un studiu făcut de WIN/Gallup International^[1], pentru finalul anului 2014^[2] a plasat poporul român pe ultimele poziţii în clasamentul naţiunilor fericite. Pe ultimele locuri, oarecum la egalitate se află atât cetăţenii din România cât şi cei din Serbia, ţări în care respondenţii au declarant în proporţie de 41% că sunt fericiţi, restul de 59%/- un procentaj mai mult decât alarmant la nivel de naţiune - s-au declarat nefericiţi”

 

Prin urmare despre care sănătate şi securitate a cetăţeanului vorbim? Nu sunt suficiente motive în viaţa românului pentru a fi stresat: lipsa unui loc de muncă, lipsa hranei, scumpirile, lipsa medicamentelor. La toate astea se poate adăuga – din punctul de vedere al iniţiatorilor acestui proiect - şi stresul-stresurilor: anume că cetăţeanul este permanent urmărit. Stresul provocat de faptul că cineva este permanent cu ochii pe tine este - se pare - fără impact asupra sănătăţii.

 

7.) În Expunerea de motive nu găsim de facto nici un fel de explicaţii cu privire la acest proiect. Constatăm cu surprindere că Expunerea de motive este în fapt o înşiruire de termeni redundanţi, halucinanţi, o întreagă gamă de omisiuni şi generalizări care nu spun absolut - dar absolut - nimic.

 

În psihologie toate acestea se numesc filtre în comunicare. În mod practic, pe hârtie nu apare nici un motiv care să stea în picioare. Întreaga gamă motivaţională este făcută în cuantificări universale care nu spun absolut nimic, de tipul generalizărilor gen: instituţii publice, sau agenţi economici, folosite fără nici o obiectivare: care instituţii, care agenţi?

 

Avem la Capitolul 1 Dispoziţii Generale, art. 2 care spune: „Prezenta lege se aplică autorităţilor şi instituţiilor publice, persoanelor juridice şi persoanelor juridice deţinătoare de infrastructuri cibernetice ce prelucrează date cu caracter personal, furnizorilor de reţele publice de comunicaţii electronice şi furnizorilor de comunicaţii electronice destinate publicului, adică- atenţie implicit persoanelor civile, adică aplicate cetăţeanului de rând - furnizorilor de găzduire internet.”.

 

Păi atunci este ca şi când cetăţeanul român nu se regăseşte aici, iar autorităţile pot „să îl ia în braţe” pe: „staţi, că de fapt noi n-avem nici o treabă cu voi, avem doar cu furnizorii voştri de internet”

 

Dar cine nu ştie că aparatura furnizorilor de găzduire internet şi telecomunicaţii este deja monitorizată, înregistrată? Fiecare laptop din casa românului este monitorizat, are o cameră video care în orice condiţii transmite imagini, chiar şi când este închis. Ledul de transmisie funcţionează nonstop fie că închidem sau nu laptopul. Televizoarele Samsung au, de foarte mulţi ani, cameră care înregistrează şi cu lumina stinsă tot ce mişcă în camera în care se află.

Firma Samsung^[3] a recunoscut oficial acest lucru.

 

“Dacă un client consimte şi utilizează funcţia de recunoaştere vocală, datele vocale sunt furnizate unei terţe părţi în timpul unei cereri de efectuare a unei căutări vocale.”

 

Cuvântul cheie în această propoziţie este consimte.

 

Deci ne dăm acceptul în fapt pentru a fi urmăriţi?

 

Răspunsul nostru este clar şi concis:

             

            NU!

link:

 https://www.youtube.com/watch?v=JE51AXVPnas&feature=youtu.be

 

---

^[1] Consorţiu independent  de studii de piaţă internaţional cu sediul în Zurich, Elveţia;

^[2]http://incont.stirileprotv.ro/social/romania-printre-tarile-lumii-c...

^[3] http://www.gandul.info/stiri/samsung-isi-avertizeaza-clientii-telev...