Tragedia care a avut loc în clubul COLECTIV în noaptea de 30 octombrie 2015, precum și gestionarea incompetentă a Planului roșu de intervenție pentru salvarea celor răniți în incendiu, au determinat proteste de amploare ale populației, conducând la căderea Guvernului Ponta pe 4 noiembrie 2015. Mobilizarea rapidă și de amploare a protestatarilor s-a realizat prin intermediul rețelelor informatice de socializare. Fenomene asemănătoare a fost înregistrat și în cursul campaniilor de alegeri prezidențiale din anii 2014 și 2019, precum și în timpul recentei pandemii generată de virusul SARS-COV 19.
Odată pusă în mișcare, această forță uriașă a fost capabilă ca, într-un timp foarte scurt, să schimbe cursul alegerilor prezidențiale, iar peste un an să declanșeze căderea guvernului condus de Victor Ponta. Fenomenul menționat reapare la începutul lui octombrie 2021, contribuind la dărâmarea guvernului condus de liberalul Florin Cîțu.
Prezență activă, de mai multă vreme, în țările mai dezvoltate economic și social, această forță a fost denumită, prin analogie cu proletariatul, pronetariat (analogie de rezonanță auditivă!). Așa cum a fost definit de Karl Marx, proletariatul reprezintă resursa primordială pe care deținătorii de capital o exploatează ca forță de muncă pentru realizarea producției industriale, în schimbul unui salariu plătit pentru munca prestată. Cuvântul « proletar » își are originea în Roma antică - « proletarius », desemnând cetățean sărac (fără avere). Pentru a-și câștiga existența, proletarul își vinde forța de muncă, în schimbul unui salariu modest.
Cuvântul pronetar este un neologism creat de scriitorul francez Joël de Rosnay (pronétaire - favorabil netului), prin alăturarea cuvintelor pro, de origine greacă si net, de origine engleză. Viziunea lui Joël de Rosnay despre pronetariat este prezentată în cartea sa « La révolte du pronétriat », Ed. Librairie Arthème Fayard, 2006. În această viziune, pronetariatul reprezintă o nouă forță socială ce se caracterizează prin capacitatea de a produce și a difuza fluxuri importante de informații într-un timp foarte scurt. Parafrazându-l pe Karl Marx, Joël de Rosnay a lansat lozinca „Pronetari din toate tarile uniți-vă !”. Și ce dovadă mai bună poate fi că acest fenomen s-a întâmplat în România, atât în campania de alegeri prezidențiale din noiembrie 2014, cât și la mobilizarea populației pentru protestele de stradă ce au urmat tragediei din clubul COLECTIV, sau pe timpul pandemiei generate de virusul SARS-COV 2 ?
Mai recent mișcarea pronetară a condus la apariția pe scena politică românească a două partide extremiste poziționate, prin ideologie, la extremele stânga și dreapta ale politicii românești (USR-PLUS și AUR). În domeniul social mișcarea pronetară a scos la iveală clasa proletariatului digital, de orientare neo-marxistă, vizibilă din ce în ce mai mult, cu deosebire în țările cele mai dezvoltate din punct de vedere economic. Ca și proletarul din epoca industrială, descris de Karl Marx, proletarul digital din epoca actuală este un executant specializat în prestarea unor activități digitale repetitive prin care își câștigă existența. Salariat, de regulă, al marilor corporații producătoare de bunuri materiale sau servicii, proletarul digital are un nivel cultural scăzut, fiind incapabil să genereze producții științifice sau artistice proprii.
Există, desigur, și o elită pronetară, formată din internauți care produc valoare adăugată în știință, literatură și arte, în general. Această elită poate fi descoperită în domeniul online sub formă de grupări cu interese/afinități comune, ca alternativă la grupările elitiste tradiționale, anchilozate în concepții și manifestări învechite și retrograde, cu scopul de a-și prezerva privilegiile dobândite prin lege. Elitele digitate actuale se manifestă ca entități independente în cadrul societății, contribuind benevol la progres, bunăstare, dezvoltare cultural-artistică, științifică etc.
Cuvinte cheie :
Interesant. Mi-a plăcut, deşi, concluzia ar fi tristă. Viaţa mutată cu totul în on-line... ieşind în stradă doar pentru a servi unor interese. Frumos scris, însă.
Claudia, mulțumesc pentru lectura eseului meu și pentru mesajul lăsat! Gânduri alese din partea mea, Corneliu
FONDATORI
ION LAZĂR da COZA - scriitor
VASILISIA LAZĂR - poetă, redactor Revista „Eminesciana”, membră UZPR
ADMINISTRATORI-EDITORI
SOFIA SINCĂ - prozatoare
GABRIELA RAUCĂ - poetă, realizatoare emisiuni Radio ProDiaspora, redactor Revista „Eminesciana”, membră UZPR
AUGUSTA COSTIN (CHRIS) - prozatoare
ADA NEMESCU - poetă
MIHAELA POPA - poetă
CARMEN POPESCU - scriitoare, realizatoare emisiuni Radio Vocativ
PETRUȚ DAN (CĂMUI) - poet, cantautor
BOLACHE ALEXANDRU - poet
MIHAI KATIN - poet
GRIG SALVAN - prozator, cantautor
Fiecare postare trebuie făcută în spaţiile special constituite pentru genurile literar/artistice stabilite. Postarea în alte locuri decât cele stabilite de regulile site-ului, atrage eliminarea postării de către membrii administraţiei, fără atenţionarea autorului! De exemplu, un eseu postat în spațiul prozei va fi șters. Pentru cele mai frecventate genuri, reamintim locațiile unde trebuie postate. Pentru a posta:
1. POEZIE, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
2. PROZĂ, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
3. ESEU, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
4. FOTOGRAFII, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
5. VIDEOCLIPURI, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
Toate acestea le puteți accesa și din bara de sus a site-ului. Este admisă doar o postare pe zi, pentru fiecare secțiune, creație proprie. Folosirea diacriticelor este obligatorie.
Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la:
RO45CECEB00008RON1057488
titular cont: LAZAR VASILISIA
(CEC Bank)
*
Pentru anul trecut au donat:
Gabriela Raucă - 400 Euro
Monica Pester - 600 Lei
Nuța Crăciun - 220 Lei
Maria Chindea - 300 Lei
Tudor Cicu - 300 Lei
Elisabeta Drăghici - 200 Lei
***
Pentru acest an au donat:
Maria Chindea - 200 Lei
Monica Pester - 300 Lei
© 2024 Created by Ion Lazăr da Coza. Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor