( Se dedică doamnei Violetta Petre şi hamsterului Boss)

De când i se prăpădise nevasta la bătrâneţe, Tilică locuia singur. Odată, iarna, în timp ce se pregătea să se culce pentru siestă, a auzit nişte ciocănituri discrete la intrarea apartamentului. Nu aştepta pe nimeni, aşa că prima oară a crezut că este doar o părere sau poate o joacă a copiilor pe care îi auzise ţipând în curtea blocului. Cum, însă, zgomotul s-a repetat, cu mai multă insistenţă, s-a ridicat greoi de pe marginea patului, şi-a pus oftând pâslarii şi s-a îndreptat spre uşă. Nu avea vizor, şi mai întâi a ascultat atent cu urechea lipită de lemnul lăcuit, apoi a răsucit butonul de la yală, a deschis şi a privit în jur. Nu era nimeni. Nedumerit, a dat să închidă la loc, dar a simţit cum ceva, ca o boare rece, venită de undeva de jos, i-a cuprins şi i-a îngheţat picioarele goale. A coborât atunci privirea şi, pe covoraşul din dreptul pragului, a văzut că îl aştepta Moartea.

Era chiar Ea, cea dintotdeauna, îmbrăcată în negru, cu glugă peste hârca albă şi coasa lucioasă ascunsă la spate. Nu lipsea nimic din portretul ei tradiţional, aşa cum o ştia încă din copilărie, atâta doar că acum era mică, dar nu oricum, ci mică de tot, nu mai înaltă de o şchioapă. Chiar dacă era o Moarte atipică, un fel de mini-moarte, pe care ar fi putut-o strivi uşor sub talpă, Tilică s-a speriat îngrozitor. A înţeles imediat că îi sosise clipa. Tremurând din toate mădularele, a mai reuşit, totuşi, să îngaime:
- Ai venit pentru mine, nu-i aşa?
- Nu pentru tine, i-a răspuns ea calmă, pentru hamster!
Revenindu-şi din sperietură, Tilică începu să gândească rapid. Hamsterul, unicul său prieten cu care îşi împărţea singurătatea, era în mare pericol, un pericol de… moarte. Încercând să câştige timp, întrebă:
- Eşti cine cred eu sau e numai o glumă?
Moartea sâsâi supărată, rezemă coasa de zid şi băgă o mână sub giulgiu, de unde scoase o hârtie micuţă. Cu cealaltă îşi extrase din buzunarul de la piept o pereche de ochelari, pe care şi-i aşeză pe nasul cârn şi începu să citească:
- Ordin de serviciu ,nr.1 din 21 decembrie 1989. Tovarăşa Moarte, adică eu, se va deplasa în interes de serviciu, pentru a ridica una bucată suflet a tovarăşului hamster cunoscut şi sub numele de Bimbo, care locuieşte la adresa: str, Eternităţii, nr... din oraşul...
- Ei, mai ai ceva de zis? se răsti ea cu o voce piţigăiată. În zilele următoare compartimentul nostru o să fie supraaglomerat. Lasă-mă să intru, că mă grăbesc.
- De ce eşti aşa de mică? mai vru să afle Tilică.
- De ce, de ce, bombăni Moartea, pui prea multe întrebări. Aşa e procedura la noi, eu sunt la prima misiune, pe măsură ce primesc altele noi, cresc.
Tilică era pe deplin lămurit, ştia acum ce are de făcut.
- Aşteaptă un pic, improviză el, mă duc să-l trezesc pe Bimbo, acum doarme, şi îi trânti uşa în nas.
Alergă cât putu de repede, târşâindu-şi papucii, până la baie, luă de pe etajeră paharul de sticlă incasabilă, scoase proteza, şi-o potrivi în gură, apoi vărsă apa în chiuvetă. Cu el ascuns în buzunar, se apropie de intrare. Aruncă din mers o privire spre acvariul aşezat pe o măsuţă la capul patului. Hamsterul dormea, într-adevăr, cu burtica în sus, pe jumătate înfundat în talaş, şi se temu o clipă să nu fi murit... Scutură din cap, îndepărtând gândul funest, mai făcu doi paşi, apăsă pe clanţă şi deschise uşa larg.
Moartea cea mică era tot acolo, foindu-se neliniştită. Cu o agilitate neaşteptată pentru vârsta sa, Tilică se aplecă brusc, scoase paharul, îl întoarse cu gura în jos şi, mijindu-şi ochii atent, îl proiectă asupra ei, prinzând-o în capcană. Apăsa, respirând greu, cu toată puterea pe care o mai avea în corpul său vlăguit, ţinându-l lipit ca o ventuză de stratul neted de cauciuc. Uluită de ce i se întâmpla, Moartea scăpase coasa şi îşi rotea dezorientată orbitele goale în toate părţile după o scăpare. Tilică băgă atent mâna pe sub preş şi, menţinând paharul strâns apăsat, o ridică până în dreptul ochilor.
- Ai să-l mai iei tu pe Bimbo al meu când îţi vei vedea ceafa, îi spuse cu un rânjet satisfăcut, în timp ce reintra în cameră.
Închise uşa cu piciorul şi se duse direct în bucătărie, unde ştia că, pe masă, este fundul de tăiat pâinea, pe care îşi plasă atent prada, eliberându-şi astfel o mână. Căută apoi din ochi un obiect mai greu, pe care să-l pună pe pahar, nu găsi nimic, dar îşi aminti de ceva şi faţa i se lumină. Se întinse spre bufet, trase un sertar, scoase de acolo Biblia, îşi făcu cruce şi o aşeză deasupra. Moartea bătuse până atunci cu pumnii ei mici în pereţii transparenţi, încercând să-i spună ceva, dar, vâzând cartea sfântă, se linişti, aşezându-se ghemuită, cu gluga trasă pe ochi, fără să mai scoată un cuvânt...
Tilică se aşeză şi el pe un scaun, gândindu-se la ce urma să mai facă. Se ridică după câteva minute şi se duse la frigider, de unde scoase farfurioara cu morcov ras, hrana lui Bimbo, şi ieşi să i-o răstoarne în tăviţă. Se întoarse repede şi privi spre pahar. Moartea stătea în continuare nemişcată. Tilică începu să se îngrijoreze:
- Doar n-o fi murit, îşi spuse şi râse de absurditatea gândului. În ce dandana am intrat? adăugă cu voce tare.
Rămase în picioare, cugetând, apoi se hotărî să negocieze. Se apropie şi bătu uşor cu unghia în peretele închisorii de sticlă. Moartea ridică încetişor capul.
- Uite ce-i, eu îţi dau drumul dacă nu-i iei viaţa, spuse, referindu-se la hamster.
Moartea încercă să-i răspundă, dar prin peretele gros nu se auzi decât o bolboroseală.  Tilică reflectă un moment, înainte de a-şi reformula propunerea:
- Îl ridic, dacă-mi laşi garanţie coasa.
Moartea făcu o grimasă cumplită, fluturându-şi arma la vedere, dar Tilică îi întoarse dispreţuitor spatele. Când privi din nou, peste umăr, o lăsase jos şi se îndepărtase de ea cu mâinile ridicate împăciuitor. Privind-o atent, săltă o idee buza paharului, o trase afară, ţinând-o grijuliu între două degete, apoi îşi eliberă prizoniera.
- Ei, ce zici, facem târgul?
Ştia că fără coasă nu are nicio putere. Duşmanca se întinse trosnindu-şi ciolanele, se apropie de margine mesei, se arcui şi sări pe scaun şi de acolo pe podea, îndreptându-se grăbită spre intrare, vorbindu-i din mers:
- Ai noroc că sunt la ananghie şi în zilele următoare avem treabă până peste cap. În cazuri speciale avem voie să dăm prelungiri, ţi-l mai las patru zile. Adu coasa-ncoace şi deschide uşa. Ne revedem la aceeaşi oră!
A doua zi a început Revoluţia. De teama teroriştilor, Tilică a plecat la un nepot, la ţară. Uitase şi de întâlnirea lui ciudată, şi de toate, stând cu ochii ţintă la televizor. Când îi revenea uneori în memorie întâmplarea, credea mai degrabă că a fost o iluzie. Tot aşa l-a uitat şi pe Bimbo, fără mâncare, în apartament, închis în acvariu. Când şi-a amintit de el, în ajunul Crăciunului, şi s-a întors, era prea târziu, murise de inaniţie. L-a înmormântat în părculeţul din faţa blocului, la rădăcina unui ulm alb. De copac a prins cu o pioneză un carton, pe care scrisese cu cariocă roşie: „Aici odihneşte Bimbo, erou al revoluţiei din Decembrie”. A păstrat un moment de reculegere, a plâns puţin şi s-a întors acasă să bea un păhărel de ţuică în amintirea răposatului. Era la al treilea, când a auzit soneria de la intrare. S-a ridicat clătinându-se şi a deschis, fără să mai ţină seama de nicio precauţie.
În faţa intrării îl aştepta Moartea. Crescuse între timp, se lungise, dar rămăsese tot slăbănoagă. Acum erau amândoi aproape de aceeaşi statură, iar coasa îi strălucea ameninţător în penumbră. De data aceasta, Tilică nu se mai sperie:
- M-ai minţit, izbucni el, ai spus că-l laşi pe Bimbo în viaţă şi a murit de foame. Azi l-am îngropat, ai venit degeaba.
- Cum degeaba? îi răspunse calmă Moartea. Am venit pentru tine!

Vizualizări: 42

Răspunde la Aceasta

Răspunsuri la Aceste Discuţii

Această proză este printre preferatele mele, domnule Mony! Am recitit cu deosebită plăcere!

Prețuire,

Și eu a recitit cu multă plăcere! Mi-am reamintit parabola reușită, foarte serios și literar scrisă. Ceea ce părea a fi o joacă de copii, un basm s-a transformat într-0 tristă realitate.

Sofi, cu apreciere.

Răspunde la discuţie

Insignă

Se încarcă...

Despre

Ion Lazăr da Coza a creat această reţea Ning.

Zile de naştere

Zile de naştere sărbătorite mâine

link-uri utile

              REGULAMENT site

                       **********

http://DIACRITICE.opa.ro/

descarcă AUTO CORECT!

http://DEXonline.ro/

Dicționar de SINONIME

Dicționar de RIME

Haiku, Tanka, Senryu...

           Vă invităm să citiți și:

La ceas aniversar

Figuri de stil

Folosirea virgulei

Activitatea Recentă

Postare de log efectuată de nicolae vaduva
cu 35 minute în urmă
Postare de log efectuată de Cristian Je
cu 47 minute în urmă
Mihaela Suciu a contribuit cu răspunsuri la discuţia Ruşine, de trei ori ruşine!... a utilizatorului ELENA AGIU-NEACSU
cu 1 oră în urmă
Mihaela Suciu a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Au re'nviat pădurile barbare a utilizatorului gabriel cristea
cu 2 ore în urmă
Utilizatorului Mihaela Suciu îi place postarea pe blog Au re'nviat pădurile barbare a lui gabriel cristea
cu 2 ore în urmă
Postare de log efectuată de gabriel cristea
cu 2 ore în urmă
gina zaharia a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Doinită (de Ion Lazăr da Coza) a utilizatorului Vasilisia Lazăr (da Coza)
cu 4 ore în urmă
Utilizatorului gina zaharia îi place postarea pe blog Doinită (de Ion Lazăr da Coza) a lui Vasilisia Lazăr (da Coza)
cu 4 ore în urmă
Utilizatorului nicolae vaduva îi place postarea pe blog Printre dimensiuni a lui Dan Mitrache
cu 5 ore în urmă
Utilizatorului nicolae vaduva îi place postarea pe blog Doinită (de Ion Lazăr da Coza) a lui Vasilisia Lazăr (da Coza)
cu 5 ore în urmă
Utilizatorului nicolae vaduva îi place postarea pe blog Lăzărește-ne pre noi... Sémpre In Memoriam Ion Lazăr da Coza a lui Rădița Răpeanu
cu 5 ore în urmă
Utilizatorului nicolae vaduva îi place postarea pe blog Tu ai plecat... (bunului nostru prieten Ion Lazăr da Coza) a lui gina zaharia
cu 5 ore în urmă
gina zaharia a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Tu ai plecat... (bunului nostru prieten Ion Lazăr da Coza) a utilizatorului gina zaharia
cu 6 ore în urmă
Valeria Merca a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Exorcizare a utilizatorului Cristian Je
cu 9 ore în urmă
Chris a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Schaltiniena florilor de mac - in memoriam dragului Ion Lazăr da Coza a utilizatorului Valeria Merca
cu 13 ore în urmă
Chris a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog La umbră de Vezuviu... (scriitorului Ion Lazăr da Coza, in memoriam) a utilizatorului Camelia Ardelean
cu 13 ore în urmă
Chris a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Nu mă chemați... răsare luna... dedic aceste versuri in memoriam Ion Lazăr da Coza a utilizatorului Rădița Răpeanu
cu 13 ore în urmă
Sofia Sincă a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Printre dimensiuni a utilizatorului Dan Mitrache
cu 15 ore în urmă
Sofia Sincă a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog A-nceput furtuna a utilizatorului Nicu Zacheu
cu 15 ore în urmă
Sofia Sincă a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Cu putere și frică a utilizatorului Darie Giurgiu
cu 15 ore în urmă

© 2020   Created by Ion Lazăr da Coza.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor