Povestea femeii care n-a visat niciodată

Povestea femeii care n-a visat niciodată

 

Toate frământările tale sunt jucării stricate

și gândurile în noapte sunt gânduri fără speranță.

Împins odată pe drumul renunțărilor

(cu precizie misterioasă, te-am auzit)

vei abandona lupta.

Cerul era atât de jos, sau așa credeam.

Țineam ochii închiși,

vorbeam cu mine însumi, în gând,

ca să nu mă rog cu glas tare.

Pescărușii zburau jos, pe deasupra șlepurilor.

Doar dinspre turnul de pază

răsuna ceva. Ca o sirenă de ceață

avertizând vapoarele rătăcite. Iar eu mă aflam acolo

să scriu povestea femeii care n-a visat niciodată.

Acum, la căsuța de pe deal

nu mai locuia nimeni;

obloanele fuseseră trase deasupra întregii lumi.

Îmi imaginam doar părul ei răsfirat evantai,

ochii în care îngrămădise atâtea speranțe

și un anume prozaism în durerea din glasul ei.

„Măcar dacă ai putea coborî de pe crucea Ta

o vreme, Doamne!”...

Auzeam cum picăturile transformate în măzăriche

se loveau de asfalt, într-un oraș

asediat din toate părțile de grauri bezmetici.

 

Vizualizări: 91

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !

Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE

Comentariu publicat de Chris pe Mai 30, 2017 la 6:00pm

pare într-adevăr un fragment dintr-un text, o descriere poetică, dar este plăcut citirii şi mai ales ştim că acesta este stilul autorului...

Comentariu publicat de Ion Lazăr da Coza pe Mai 29, 2017 la 2:33am

Popas plăcut.

da Coza

Comentariu publicat de Tudor Cicu pe Mai 28, 2017 la 11:12am
Îi sunt dator doamnei Valeria și domnei Sofia cu alte gânduri: Nu spunea Cioran că şi fără Cervantes, care să ne descrie un Don Quijote al „amărăciunilor noastre”, în noi tot ar exista „un deşert răspândit în suflete”? E foarte posibil ca nefericirea omenească (care ne aduce atâta prizonierat în labirintul inimii) să aibă două cauze pentru a ne limpezi noi o linişte perpetuă: frica de Judecata trăirilor noastre. Și, prin urmare, reinventăm toate acestea prin tot felul de povești. Acelora ce o ţin tot morţiş că nu-i interesează decât ceea ce cred ei în a-şi risipi gândurile într-o revelaţie numai de ei ştiută le reamintesc ce spunea Luca (9.10): „Vulpile au viziuni şi păsările cerului au cuiburi; dar Fiul Omului n-are unde-şi odihni capul”. Iar eternitatea cu care se mint aceştia nu-i decât „rana neînchisă a sufletului omenesc” (tot Cioran). Unde să cauţi atunci eternitatea, dacă nu în scris? Poetul, aşadar, a înţeles că versul şi iubirea pot învinge moartea. Și a reinventat povestea.
Comentariu publicat de Tudor Cicu pe Mai 28, 2017 la 10:59am

Doamna Mara: „Nimic nu-i întâmplător pe lumea asta”, îmi spusese poetul Ion Gheorghe la Sărățeanca, acasă la el când, după cca. 37 de ani soarta ne-a pus din nou față–în-față. Pe atunci eram student și urcasem în biroul său de la revista „Luceafărul” cu câteva poezii de începător. Acum, cinci-șase(?) ani în urmă, am fost în vizită la poetul Ion Gheorghe, aflat acum la Sărăţeanca de Buzău, unde (după câte ni s-a spus) se simte bine, încărcat cu energia zonei de sub dealul Viei (dealul Monteoru) şi bariera protectoare a statuetelor găsite depozitate într-o văgăună de pământ pe dealurile Istriţei de la Pietroasele, aflate acum în depozitul casei sale. Dar imaginaţia, judecata, memoria, inteligenţa, lecţia cu care ne-a uimit la venerabila vârstă de 75 de ani poetul Ion Gheorghe, ne arată nouă că limba ca şi scrisul nu au fost şi nu sunt daruri naturale, ci creaţii ale omului. Notasem undeva (nici nu mai ştiu pe unde am găsit asta) cum că, în „Poessie”, Tommaso Campanela – prin 1921 – făcea următoarea afirmaţie scriindu-i se pare lui Galilei: „Eu învăţ mai mult din anatomia unei furnici, sau a unui fir de iarbă”. Mi-am reamintit asta în timp ce-l ascultam cu interes pe poetul de la Sărăţeanca. Târziu, dar am învățat ceva. Sper să rețineți acest amănunt. Mulțumesc pentru mesaj.

Comentariu publicat de Sofia Sincă pe Mai 28, 2017 la 9:59am

Proză... proză. I-ar sta mult mai bine într-un pasaj de proză, undeva, ar îndulci-o.

Dar este doar părerea mea.

Sofy

Comentariu publicat de Valeria Merca pe Mai 28, 2017 la 8:03am

Poți visa cu ochii închiși, cu ochii ațintiți pe bolta senină... există loc pentru vise. 

Am citit cu admirație.

Comentariu publicat de Marioara Visan pe Mai 27, 2017 la 11:00pm

Oare care e secretul de ma regasesc in fiecare vers al dumneavoastra? Parca cititi in suflete.

Cu drag,

Mara.

Insignă

Se încarcă...

Despre

Ion Lazăr da Coza a creat această reţea Ning.

Zile de naştere

Zile de naştere sărbătorite mâine

link-uri utile

              REGULAMENT site

                       **********

http://DIACRITICE.opa.ro/

descarcă AUTO CORECT!

http://DEXonline.ro/

Dicționar de SINONIME

Dicționar de RIME

Haiku, Tanka, Senryu...

           Vă invităm să citiți și:

La ceas aniversar

Figuri de stil

Folosirea virgulei

Activitatea Recentă

Mihaela Suciu a contribuit cu răspunsuri la discuţia Ruşine, de trei ori ruşine!... a utilizatorului ELENA AGIU-NEACSU
cu 36 minute în urmă
Mihaela Suciu a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Au re'nviat pădurile barbare a utilizatorului gabriel cristea
cu 1 oră în urmă
Utilizatorului Mihaela Suciu îi place postarea pe blog Au re'nviat pădurile barbare a lui gabriel cristea
cu 1 oră în urmă
Postare de log efectuată de gabriel cristea
cu 1 oră în urmă
gina zaharia a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Doinită (de Ion Lazăr da Coza) a utilizatorului Vasilisia Lazăr (da Coza)
cu 3 ore în urmă
Utilizatorului gina zaharia îi place postarea pe blog Doinită (de Ion Lazăr da Coza) a lui Vasilisia Lazăr (da Coza)
cu 3 ore în urmă
Utilizatorului Mihaela Suciu îi place postarea pe blog Prezență a lui nicolae vaduva
cu 4 ore în urmă
Utilizatorului nicolae vaduva îi place postarea pe blog Printre dimensiuni a lui Dan Mitrache
cu 4 ore în urmă
Utilizatorului nicolae vaduva îi place postarea pe blog Doinită (de Ion Lazăr da Coza) a lui Vasilisia Lazăr (da Coza)
cu 4 ore în urmă
Utilizatorului nicolae vaduva îi place postarea pe blog Lăzărește-ne pre noi... Sémpre In Memoriam Ion Lazăr da Coza a lui Rădița Răpeanu
cu 4 ore în urmă
Utilizatorului nicolae vaduva îi place postarea pe blog Tu ai plecat... (bunului nostru prieten Ion Lazăr da Coza) a lui gina zaharia
cu 4 ore în urmă
Postare de log efectuată de nicolae vaduva
cu 4 ore în urmă
gina zaharia a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Tu ai plecat... (bunului nostru prieten Ion Lazăr da Coza) a utilizatorului gina zaharia
cu 5 ore în urmă
Valeria Merca a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Exorcizare a utilizatorului Cristian Je
cu 8 ore în urmă
Chris a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Schaltiniena florilor de mac - in memoriam dragului Ion Lazăr da Coza a utilizatorului Valeria Merca
cu 12 ore în urmă
Chris a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog La umbră de Vezuviu... (scriitorului Ion Lazăr da Coza, in memoriam) a utilizatorului Camelia Ardelean
cu 12 ore în urmă
Chris a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Nu mă chemați... răsare luna... dedic aceste versuri in memoriam Ion Lazăr da Coza a utilizatorului Rădița Răpeanu
cu 12 ore în urmă
Sofia Sincă a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Printre dimensiuni a utilizatorului Dan Mitrache
cu 14 ore în urmă
Sofia Sincă a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog A-nceput furtuna a utilizatorului Nicu Zacheu
cu 14 ore în urmă
Sofia Sincă a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Cu putere și frică a utilizatorului Darie Giurgiu
cu 14 ore în urmă

© 2020   Created by Ion Lazăr da Coza.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor