Trăiau cândva pe un meleag de vis
Oameni ce se aveau ca fraţii;
Pădurile erau un paradis
Ce îmbrăcau frumos Carpaţii!
Erau vecini şi se-ajutau la greu
Chiar de erau de alte naţii,
Umăr la umăr ei au fost mereu,
Nu se gândeau la altercaţii!
Prin lupte sângele ei şi-au vărsat
Să-şi apere aceeaşi glie…
Nicicând pământul lor nu l-au lăsat
Să fie altora moşie!
Şi-au dus copiii la aceleaşi şcoli
Fără programe speciale
Şi au ajuns cu ei până la poli
Urcând pe culmi proverbiale.
E plin de bogăţii acest meleag
La care ochi hulpavi se-ndeamnă;
Deasupra flutură acelaşi steag,
Dar sunt şi unii ce condamnă.
Acolo unde alţii s-au jertfit
Au ajuns fraţii a se bate,
Iar unii nechemaţi îşi scot profit
Lăsând în urma lor doar cioate!
S-au împânzit în cele patru zări
Ai noştri oameni de credinţă
Şi se adună doar de sărbători
Să uite de-a lor suferinţă.
Au regăsit în vatră focul stins
Şi-un vraf de taxe după uşă;
Cu astea, Doamne, unii ne-au convins
Că sunt la fel ca o căpuşă.
Se răsucesc străbunii în mormânt
Când văd atâta răutate;
Doamne, cum de-ai lăsat pe-acest pământ
Să fie-atâta nedreptate?
Nu mai ajunge, Doamne, ăst pământ
Să îşi hrănească nesătuii!
Îndrumă-i dacă poţi cu un cuvânt
Să nu-şi mai oropsească puii!
Pe-aceste plaiuri pline de-al tău har,
Cum a fost, Doamne, cu putinţă?!
De ce atâtea urme de tâlhar?
De ce atâta umilinţă?
Adaugă un comentariu
Mulţumesc frumos de semn, d-na Vasilisia!
Mulţumesc de trecere, d-le Lazăr!
Dureros adevăr.
O revoltă în versuri, atât.
O poezie socială, axată în cotidian... însă fără vână poetică, fără fior. Așadar, contrazicându-mă, spun că e doar un manifest versificat.
da Coza
D-na Sofia, ca oricare cititor și d-stră aveți dreptul la opinie și nu vă voi contrazice în ceea ce afirmați.
Dar să fim oare așa de mult ancorați în prezentul ăsta care de distruge, încât să discreditam trecutul? Izul acesta vechi cum spuneți d-stră să fie oare așa de dăunător?
Mă întreb dacă nu ați fost pusă niciodata în situația de a vă pune aceeași întrebare de mai multe ori, ceea ce nu aș crede.
Repetiția din câte știu își are un rol bine definit și nu cred că ar trebui să vin eu aici să vă lămuresc ce rol are repetiția în rândurile de mai sus.
Cât despre valabilitate nu pot spune decât că ne convingem de aceasta în fiecare zi și fără a mai ieși din casă deoarece mass-media noastră are grija a ne îndoctrina cu vârf și îndesat.
Repet, aceste nelămurii nu vor să discrediteze opinia d-stră, sunt pur și simplu niște semne de întrebare.
Toată stima.
D-na Ada Nemescu, mulțumesc frumos de prezență și felicitări!
Versificație revoltă asupra lucrurilor de fapt, ce se petrec în contemporan. Cu iz arhaic, cu scăpări de ritm și multe repetiții fără rost. E valabilă ca și după răscoala din 1907.
Sofy
Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la:
RO45CECEB00008RON1057488
titular cont: Lazăr Vasilisia
(CEC Bank)
*
DONATORI,
începând cu septembrie 2020:
© 2021 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE