De s-or închide macii mei de zori,

Să-i lași s-adoarmă printre alte flori 

Și să nu-i cerți, că poate n-au știut,

Din alb intens să-ți facă așternut.

Or fi uitat cum e să plimbi, pe drum,

O călimară…

ce vară cochetă

ce femeie frumoasă

tăinuiam să-mi fac loc

lângă ea

era vremea amiezii

era vremea de coasă

și-un cocor în văzduh se rotea



parfumul de ieri se-ntinsese

pe creste

adunându-i tot ceru-n privire 

prin văzduh se plimba

o poveste

cu aromă de fragi 

și iubire



iată lumina străină 

și…

înflorise teiul din sufletul verii mele și nu știam încotro

să-l ascund de tâlhari

l-am urcat într-un vârf de creion

să pot nota ora la care a ținut primul discurs

despre verbul răscopt în aura nopții

într-o scoarță sălbatică

iată de ce uit uneori ce zi este

și de ce meteoritul ăla trece mereu pe sub gânduri

ca un cocoșat…

câți trandafiri n-am sădit cu mâinile tale

câte privighetori n-au cântat în culori

și câte scântei n-au venit să vadă

cum e să respiri

prin plămânii iubirii



deseori te-am văzut numărând rădăcinile

de ieri și de mâine

fiecare avea câte ceva

din gândurile tale

împletite în lumină



când ai trecut prin parfumul lui iunie

ai ridicat eșarfa cu care…

îmi spuneai că nu-ți plac cobrele că se pot înfășura pe hamacul tău 

ori se transformă în stâlpi gravați cu minciună

și iederă cenușie

că veninul lor întunecă mintea celui ce le cred de bună-cuviință

și nu mai știu ce

toate acestea au devenit mit

poate că era seară când ai întins brațele printre liane

atunci ai devenit…