te-ai născut rouă printre luceferi

inimă

pe cerul tău armura-ţi încătuşează diminețile

de teamă să nu le piardă 

misterul…

Ți-am adus merinde pentru suflet

arse în vreascuri de ceară,

le-am găsit pribegind

într-un târg de valori,

mă strigau repetat, cu blândețe…

De ce mă priveşti tăcută, mare desculţă,

ţi-au îngheţat îmbrăţişarile neîntrerupte

sau ţi-au înflorit rădăcinile

în aşteptări verticale ?…

Nu-ți cer să te desprinzi de pe grinzile cerului,

te-ai învățat să arunci

din când în când,

o scară

pe care s-o împarți  vântului…

singura cale spre lună trecea prin dreptul eclipsei

îmi trebuiau o trăsură un hotar și o balanță

de restul se ocupau zile din calendar

când își puneau o dorință



și pentru a…

dă-mi o secundă parola ta

să trec prin mine

am de cules câteva păduri cu fragi

se întorc izvoarele la culcare…

sub teiul din inimă astăzi bate mai puțin vântul

acolo și-a adus merindele femeia de sâmbătă - 

poduri întoarse din zori

și creioane de safir



sângerase ușor la glezna…