Două proze mici

[Exemplu de Titlu]

Două proze mici
Textierul

Puțini dintre iubitorii de romanțe sau șlagăre bune rețin numele autorului textului, melodia primează . Când i-am spus amicului meu că el nu este poet, ci textier, prietenia noastră s-a pulverizat. M-a privit cu o ură deschisă, clară. Avea circa 200 de texte pe melodii care se cântau și se cântă. Poate că nu erau la nivelul romanțelor inerpretate de Maria Tănase sau Ioana Radu, dar aveau succes. Și îl mai au. Tipul avea amante credincioase, o soție credincioasă, un câine credincios, dar nici un prieten. Nu ținea la nimeni, își iubea pipa nelipsite dintre dinții cariați, negri. Avea o față frumoasă, era mărunțel și spilcuit. L-am zărit în urmă cu câteva luni, era mohorât, tras la față, apoi am aflat că a murit de o boală grea. Nu m-am dus la înmormântare, nu agreez momentele solemne de la cimitir, nu mi le-aș dori nici mie. Dar în ureche îmi zbârnâie una dintre melodiile cele mai cunoscute pe un text de al său, nu-l numesc să nu fac păcat . Regret enorm că l-am numit „textier”, era un artist în felul său.

Criticul
Mare ca un elefant, ca o balenă, puțin efeminat din cauza acestor proporții, era un critic extrem de sever, instabil în aprecieri, se entuziasma ușor ,apoi te lăsa în drum, te uita , ba se înfuria dacă îl căutai mai insistent. Cred că avea complexele omului care nu a dat roade mari în literatura pe care o slujea neobosit. A ridiculizat sute de candidați la glorie, cu un umor de o aciditate extremă, ar fi putut dizolva și aurul. Nu l-am iubit, iar entuziasmele sale mi s-au părut, cu întârziere, false. „Ai involuat” , zicea, „M-ai înjurat”, alteori spunea, deși nu era adevărat. Avea o soție blondă , vioaie și pragmatică. Mai avea o vilă cu grădină, ce mai , era aranjat, nu cred că din plocoane, nu era, așa cred, genul de apucător, probabil moștenise ceva pământ. Citindu-l , simțeai că are talent, umor, dar , foarte straniu, piesele sale de teatru, micile proze erau mult sub ceea ce scria în cronicile literare cu totul agreabile, dacă nu te priveau ca autor. S-a dus ori va rămâne în istorie, nu știu.
BORIS MARIAN

[Corina Militaru]

Două schițe de portret, reușite zic eu! :)