Am gustat pentru prima oară caşul afumat de oaie de la magazinul "Carpaţi" din Mississauga acum câţiva ani, când fratele meu Toma şi familia lui m-au vizitat din Chicago. Mǎ rugase să-l duc la un magazin românesc. Toma a ochit imediat în vitrină caşul afumat şi l-a cumpărat, spunându-mi: "asta trebuie să fie ceva foarte bun". Acasă, când l-am gustat, toţi am fost fascinaţi. Aşa am făcut cunoştiinţă cu minunea de caş afumat de oaie şi de atunci, când eram invitată, duceam în loc de vin, o roată de caş afumat. Toată lumea era încântată şi, în scurtă vreme, am devenit,pentru prietenii din Toronto, legendara "aducătoare de caş afumat". Ca sa aflu secretul gustului acestui minunat caş afumat, am hotărât să discut direct cu Nelu de la magazinul Carpaţi.
- Domnu' Nelu, chiar matale faci caşul afumat?
- Da, doamnă, eu îl afum. Eheeei! Nu e treaba uşoară!
- Da' de unde ştii meserie?
- Păi cum? Eu sunt născut la Bran, tata era baciu, aveam o gospodărie în judeţul Argeş. Ştiu să fac toate felurile de brânză.
- Chiar şi brânză de burduf?
- Sigur, cum să nu? Păi cea pe care o vindem aici eu o prepar. Brânza tebuie frecată bine până iese toată apă din ea. Şi pe urmă o pui la presat sub nişte greutăţi. Ce să vă mai spun? Am găsit eu aici, în Canada, tot ce-mi trebuie şi o fac singur!
- Poţi să faci şi brânză în burduf de brad? l-am întrebat cu gândul la formidabila aromă a celei pe care o cumpăram în România, la marginea şoselei, între Bran şi Câmpulung Muscel.
- Aş putea, da' e cam mare bătaie de cap să faci burduful: trebuie să scoţi coaja de la brad, s-o fierbi, s-o usuci, s-o coşi, e multă muncă. Da' şi fără coajă de brad e bună! Uitaţi aici, gustaţi!
De Nelu nu scapi până nu guşti şi, dacă ai gustat, e imposibil să nu cumperi!
- Da' caşul cum îl afumi?
- Şi aici e un ritual întreg! Nu poate să facă brânză decât cine are pasiune!
- Şi matale ai pasiune?
- Am, zice d-l Nelu zâmbind! Secretul e, ca şi la brânza de burduf, să fie uscată. N-am ştiut la început de ce nu mi se afuma caşul, că făceam totul ca la tata acasă. Da' m-am dumirit: trebuia să-l usuc mai bine. Mi-am cumpărat nişte suflătoare de aer şi ţin caşul la ele până devine un pic gălbui. Atunci e semn că s-a uscat şi îl pot pune la maşina de afumat.
- Ai maşină de afumat?
- Sigur, am maşină! Aici în Canada e bine, cu maşina treaba durează numai câteva ore, acasă dura două zile! Da' trebuie să ai grijă, că dacă temperatura e prea mare, se topeşte branza, dacă e prea mică, nu se afumă!
- Nu ai un termostat?
- Care termostat? Păi ce, poţi să reglezi focul de lemne cu termostat?
- E foc cu lemne?
- Da, e foc cu lemne, altfel de unde fum? Afumătoarea mea are trei nivele şi nu la toate e aceeaşi temperatură. Eu aşez pe etajera de sus caşul de oaie, care are nevoie de cǎldurǎ mai multǎ, la mijloc pun caşul de vacă şi jos caşcavalul de oaie, care e cel mai sensibil, se topeşte uşor! Aşa, pe trei rafturi, sunt toate gata în acelaşi timp.
- Şi ce faci dacă temperatura e prea mare? Stingi focul?
- Am metodele mele, îmi răspunde d-l Nelu cu un zâmbet care-i deschide toatǎ faţa. Nu sting focul, adaug alte surcele, am o tehnică specială, eu am inventat-o!
- Da' în rest, cine te-a învăţat?
- Păi nu vă spuneam că fără pasiune nu faci nimica? Ce ştiam eu de acasă am pus în aplicare aici. Da' aici e mai uşor ca în România, merge mai repede cu maşinile astea...
- Stai că nu înţeleg. Ziceai că acasă n-aveai maşină de afumat.
- Nu, n-aveam, da' m-am obişnuit şi n-aş mai renunţa la ea. Am învăţat de unul singur, ba reuşeam, ba nu reuşeam, mă gândeam de ce nu mergea şi încercam altceva.
- Adică eşti ca un fel de inventator, nu?
- Nu ştiu dacă-s inventator, zice Nelu zâmbind, da' mă bucur când clienţilor le place brânză mea. Hai, nu doriţi o brânzoaică? Sau un Langoş? Sunt calde, proaspete, acum le-am scos din cuptor!
Acesta este Nelu de la magazinul "Carpaţi" din Mississauga care a pǎstrat limba, obiceiurile şi, spre bucuria noastrǎ, secretul meseriei.
Cuvinte cheie :
Am citit cu drag! :)
Sa vezi ce mult ti-ar fi placut sa gusti casul asta! :)
Multumesc, Corina!
Corina Militaru a spus :
Am citit cu drag! :)
ION LAZĂR da COZA - scriitor
VASILISIA LAZĂR - poetă, redactor Revista „Eminesciana”, membră UZPR
ADMINISTRATORI-EDITORI
SOFIA SINCĂ - prozatoare
GABRIELA RAUCĂ - poetă, realizatoare emisiuni Radio ProDiaspora, redactor Revista „Eminesciana”, membră UZPR (redactor promovare cultură media)
ADA NEMESCU - poetă, artist plastic
CARMEN POPESCU - scriitoare, realizatoare emisiuni Radio Vocativ (redactor promovare cultură media)
AUGUSTA COSTIN (CHRIS) - prozatoare
MIHAELA POPA - poetă
PETRUȚ DAN (CĂMUI) - poet, cantautor
BOLACHE ALEXANDRU - poet
MIHAI KATIN - poet
GRIG SALVAN - prozator, cantautor
Fiecare postare trebuie făcută în spaţiile special constituite pentru genurile literar/artistice stabilite. Postarea în alte locuri decât cele stabilite de regulile site-ului, atrage eliminarea postării de către membrii administraţiei, fără atenţionarea autorului! De exemplu, un eseu postat în spațiul prozei va fi șters. Pentru cele mai frecventate genuri, reamintim locațiile unde trebuie postate. Pentru a posta:
1. POEZIE, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
2. PROZĂ, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
3. ESEU, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
4. FOTOGRAFII, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
5. VIDEOCLIPURI, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
Toate acestea le puteți accesa și din bara de sus a site-ului. Este admisă doar o postare pe zi, pentru fiecare secțiune, creație proprie. Folosirea diacriticelor este obligatorie.
Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la:
RO45CECEB00008RON1057488
titular cont: LAZAR VASILISIA
(CEC Bank)
*
Pentru anul trecut au donat:
Gabriela Raucă - 400 Euro
Monica Pester - 600 Lei
Nuța Crăciun - 220 Lei
Maria Chindea - 300 Lei
Tudor Cicu - 300 Lei
Elisabeta Drăghici - 200 Lei
***
Pentru acest an au donat:
Maria Chindea - 200 Lei
Monica Pester - 300 Lei
© 2024 Created by Ion Lazăr da Coza. Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor