Un album de vis!

[Ion Nălbitoru]

            Cu ocazia Zilelor Brezoiului „Târgul Lotrilor” (judeţul Vâlcea) din acest an au fost organizate mai multe activităţi cultural-educative, sportive, spectacole folclorice dar şi de muzică uşoară.

            Tot în cinstea acestei sărbători a fost organizat de către Forumul Cultural al Brezoiului un concurs internaţional de proză scurtă „România –catedrala din Carpaţi” cu implicarea şi susţinerea Consiliului local şi al domnului primar Robert Schell, precum şi editarea de către Primărie a unui album de fotografii (vechi şi noi) cu valea Lotrului, ţinut ce aparţine Ţării Loviştei.

 

 

            Albumul de fotografii intitulat „Frumuseţe şi Legendă –Valea Lotrului” cuprinde două părţi distincte. Fiecare parte are la început o succintă prezentare în trei limbi: română, franceză şi engleză sub semnătura profesorilor de la Liceul Teoretic Brezoi: Mihaela Efrim, Gheorghe Mihăescu, Gheorghe Mosor şi Ilie Diaconescu – directorul Liceului. Apoi urmează  fotografiile de pe Valea  Lotrului cu localităţile Brezoi, Malaia şi Voineasa şi peisaje de un pitoresc de vis, fotografii realizate de: George Mihăescu, Mihai Mihăescu, Marian Spiru, Pavel Prundurel – directorul Centrului de Vizitare şi Informare turistică Cozia cu sediul în Brezoi, Familia Valescu arhiva fotografică Brezoi.

Oraşul Brezoi şi Valea Lotrului

 

            Aşa cum o descriu autorii albumului:

            „Valea Lotrului este un rai al călătoriilor, al vacanţelor, al peisajelor admirabile, al bucuriei de a trăi, al destinderii şi al păcii.

            Văzută de sus, geografia Văii Lotrului pare simplă: o întindere de pământ între un lac – Gâlcescu, la vest şi un râu mare – Oltul la est; flancată de Munţii Lotrului la nord şi Munţii Parâng, Latoriţei şi Căpăţânii la sud. Aceste limite naturale sunt străpunse de două minunate ferestre: prima – Obârşia Lotrului care se deschide spre Sebeş şi mai departe spre Transilvania la Nord, spre Novaci şi mai departe spre Oltenia la sud, apoi spre Petroşani şi mai departe spre Ţara Haţegului la vest, iar a doua – Brezoiul, spre Valea Oltului cu Parcul Naţional Cozia şi mai departe spre alte şi alte minunate locuri ale României!”

            În prima parte a acestui volum este prezentată Valea Lotrului iar în partea a II-a Parcul Naţional Cozia.

            Pe frumoasa şi spectaculoasa Valea Lotrului băştinaşii au datini, tradiţii, etnografie şi folclor specifice zonelor de munte. Ocupaţia de bază a moşnenilor din cele mai vechi timpuri şi până aproape în zilele noastre au fost păstoritul şi exploatările forestiere.

            În acest ţinut s-a exploatat aur (la mina din Valea lui Stan, suburbie a oraşului Brezoi), minereu de mică de la Cataracte care era prelucrat la fabrica de la Gura Lotrului- singura fabrică din Europa unde se prelucra feldspatul de mică, sectoarele de exploatări forestiere ale bazinelor de pe Valea Lotrului şi a Latoriţei începând prin plutărit, apoi transportul masei lemnoase cu mocăniţa (trenuleţul) şi mai târziu  cu platformele şi troiliile la fabrica de cherestea din Brezoi, a doua din ţară după cea de la Brăila. De aici produsul finit lua drumul în ţară cât şi în străinătate. Din păcate după revoluţie  din toarte acestea au rămas doar ruinele...

            Dar odată cu modernizarea ţării Valea Lotrului şi-a pierdut din sălbăticie prin amenajarea de baraje, centrale hidroelectrice şi lacuri de acumulare la Brădişor, Malaia, Petrimanu şi Vidra.

            În paralel au cunoscut o amplă dezvoltare şi staţiunile Voineasa, Vidruţa, Obârşia Lotrului. Din păcate după revoluţie au rămas în paragină...

Lacul Gâlcescu de unde izvorăşte râul Lotru

 

            Albumul „Frumuseţe şi Legendă – Valea Lotrului” nu se vrea un „ghid turistic”, ci mai degrabă o trecere în revistă a acestei zone mirifice, care să rămână peste timp o vie amintire despre aceste locuri pitoreşti  din arealul românesc.

            Volumul prezintă o succesiune de imagini de la confluenţa Lotrului cu Oltul şi până la obârşia acestuia, Lacul Gâlcescu de unde se formează  râul.

            A doua parte a albumului sunt prezentate imagini inedite din Parcul Naţional Cozia  „situat în partea central-sudică a Carpaţilor Meridionali, format din Munţii Cozia, partea estică a Munţilor Căpăţânii şi sectorul din Munţii Lotrului aflat în  zona localităţii Brezoi”

Masivul Cozia

 

            În acest parc se găsesc specii de arbori de la foioase la quercinee şi răşinoase, iar pădurile şi piscurile golaşe au o bogată faună (ursul brun, capra neagră, cerbul carpatin, râsul, lupul, etc.) şi o floră pe măsură (trandafirul de Cozia, crinul roşu, laleaua pestriţă, irisul, bujorul de munte, floarea de colţ, etc.)

           

Floarea de colt si trandafirul de Cozia

 

            Dar realizatorii acestui volum au depăşit graniţele văii Lotrului şi au îmbogăţit albumul cu imagini din Defileul Oltului dar şi cu lăcaşurile de cult din zonă Mănăstirea  Cozia, Mănăstirea Turnu şi Mănăstirea Stânişoara.

Defileul Oltului

 

            Autorităţile locale implicate în acest proiect cultural-turistic şi realizatorii săi merită toată stima şi admiraţia moşnenilor lotreni   şi sincere felicitări!

[Ion Lazăr da Coza]

Felicitări tuturor celor implicați!

da Coza

[Corina Militaru]

Felicitări și admirație realizatorilor! Dumneavoastră, mulțumiri pentru articol. :)

[Sofia Sincă]

Cunosc în parte această zonă. Este într-adevăr superbă, superbă!

Mulțumim că ne-ai adus-o în amintire.

[Ion Nălbitoru]

Vă mulţumesc tuturor pentru lectură şi vă recomand cu căldură să vizitaţi această zonă mirifică. De la Obârşia Lotrului se poate trece muntele (pe DN7A) către Petroşani, iar de acolo vă puteţi continua pelerinajul spre sud pe Defileul Jiului către Tg. Jiu unde puteţi vedea operele lui Constantin Brâncuşi sau spre nord în ţinutul Haţegului.

Tot de la Obârşia Lotrului se poate ajunge către Sebeş şi Alba Iulia sau spre sud pe Transalpina la Staţiunea Rânca.

În aval de staţiunea Voineasa, la confluenţa Lotrului cu Latoriţa, se poate ajunge la Ciunget unde se află Centrala Hidroelectrică Lotru cu puterea cea mai mare de pe râurile interioare ale ţării.  Pe Latoriţa în sus este o trecere, Curmătura Olteţului, de unde se poate coborî pe spectaculoasele sale chei la Peştera Polovragi, apoi se poate face o incursiune la Peştera Muierii.

Tot în apropiere de Obârşia Lotrului a fost construită recent cea mai lungă pârtie de schi din România...

[constanta popescu]

felicitări!