Începând cu anul 2013, la 31 august, celebrăm Ziua Limbii Române. Așadar, avem o sărbătoare. Ce facem cu ea? Potrivit actului normativ, Ziua Limbii Române trebuie să fie marcată de autoritățile și instituțiile publice, inclusiv de reprezentantele diplomatice și institutele culturale ale României, precum și de alte instituții românești din străinătate, prin organizarea unor programe și manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau științific. Guvernul și autoritățile administrației centrale și locale vor lua măsurile ce se impun pentru ca în această zi drapelul României să fie arborat, în conformitate cu prevederile legii, să se intoneze imnul național și să se folosească sigiliile cu stema țării de către autoritățile și instituțiile publice. Autoritățile administrației publice centrale și locale pot sprijini material sau logistic organizarea și desfășurarea manifestărilor… Aceasta este la nivel legislativ și ideatic. Practic? Tare mi-e teamă că „frigem mititei pe orice Golgotă” (închinăciune amară ție, Octavian Paler!). Hai, pentru câteva minute, să renunțăm să ne ascundem în mulțime, ori să dăm vina pe societate, și să ne întrebăm sincer: „Ce facem noi, ca cetățeni ai Patriei Limbii Române, oriunde ne-am afla, în această sfântă zi de 31 August?” Unii mi-ar răspunde, răstit, cu o altă întrebare: „Chiar e nevoie de o astfel de sărbătorire!?” Și-n snobismul lor gregar, în mânia lor cosmopolită, fără să se informeze, aruncă furioși, ca pe o certitudine, ca pe o axiomă faptul că în nicio țară din UE nu există o astfel de sărbătoare. Păcătuiesc la rându-mi, fără să mă documentez din lipsă de timp, și afirm cu tărie că nu mongolii, aborigenii, boșimanii, cu atât mai puțin patagonezii au inventat sintagma frangleza. Mi-e de-ajuns să știu că francezii au impus această expresie și să bănuiesc faptul că au în calendarul lor național Ziua Limbii Franceze, iar dacă nu au o așa sărbătoare, e și mai bine – înseamnă că-și celebrează limba în fiecare zi.
Sincer, ca slujitor modest al limbii române, la un prim impuls, declarându-mă totuși un naționalist luminat, făcând o analogie păgână cu chelnerii care, muncind zilnic în restaurant, după noaptea epuizantă de Revelion, se adună, culmea, tot într-un restaurant, pentru a face revelionul lor, aș răspunde că nu-i necesară o astfel de sărbătoare. Cât de egoiști am fi să nu ne bucurăm de o asemenea festivitate ce ne dă prilejul de a evoca înaintași de geniu cum ar fi un Hașdeu, Alecsandri, Eminescu, Slavici, Creangă, Nichita, de a trage concluzii, de a face planuri de viitor pentru a ne păstra cât mai curată limba. Am mai spus-o și cu alte prilejuri, limba e un sistem viu, cuvinte se nasc și mor, dar chiar trebuie să acceptăm barbarisme (cuvinte împrumutate dintr-o limbă străină fără a fi necesare), „englez(oa)isme”, „romfranglezisme” fără nicio noimă? Cum ziceam, ca truditor insignifiant al limbii române (dar nici Himalaya nu-i alcătuită dintr-un monolit!), pentru mine, zilnic, aceasta e crucea de lumină pe care o port. Firește, mă mai împiedic, mai găsesc un Simon să mă ajute, dar cânte cocoșul de trei miliarde de ori eu nu mă voi dezice de limba mea!
Cuvinte cheie :
Ai zguduit ceva înlăntru ființei mele. Simt, gândesc, vorbesc românește, dar azi spațiul limbii române merită mai mult de atât. Nichita spunea:
„A vorbi despre limba in care gândești, este ca o sărbătoare. Limba romană este patria mea”.
Cum pot vorbi despre limba în care gândesc, am să mă gândesc și azi o voi face. Deocamdată trimit prietenilor vorba ta de sărbătoare. Mulțumiri!
"pentru mine, zilnic, aceasta e crucea de lumină pe care o port."
Reverenţă!
Felicitări!
La multi ani, limba română!
Avem o sărbătoare şi ce facem cu ea? O întrebare bună!
aceasta e crucea de lumină pe care o port.
Foarte frumos! Felicitări!
Augusta, întrebarea trebuie să ne-o punem zilnic, măcar noi, slujbașii acestei sublime limbi.
Drag de literata ACC! :)
Subscriu, dragă Dorina.
Nu-i așa că e o cruce frumoasă, Angelina?
În fiecare zi fără... „no coment”, Iris. Da?
Și eu am simțit astăzi ca fiind sărbătoare, Gabriela. Încântat de solidaritate.
Mihai Eminescu credea ca „măsurariul civilizației unui popor este limba”, iar limba română este terfelită astăzi fără nicio remușcare.
Când citești unele comentarii pe internet, te îngrozești. Greşeli de exprimare, de scriere, iar de cele de punctuaţie nici nu mai vorbesc, de parcă internetul ne-a anesteziat capacitatea de a vorbi şi a scrie corect.
Nu eşti snob când vrei să vorbeşti corect limba în care ai învăţat cine eşti, limba în care ai învăţat să gândeşti, să iubeşti, să ierţi, limba în care mama te-a alintat şi ţi-a liniştit somnul cu cântece de leagăn.
Da, sunt de acord că limba e un organism viu, care trebuie să evolueze. E firesc să împrumutăm cuvinte din alte limbi, dacă acestea nu au corespondent în română, aşa cum este în regulă să folosim expresii din alte limbi pentru a desemna concepte intraductibile în limba maternă. Nimic din toate acestea nu scuză, însă, folosirea incorectă a limbii române. La un moment dat o să ajungem să nu ni se mai pară nimic greşit.
Felicit pe toţi cei care au contribuit şi contribuie ca Ziua Limbii Române să fie o adevărată sărbătoare a identităţii şi demnităţii poporului român! Te felicit, Ion, pentru acest minunat material, pentru că azi m-ai făcut să simt mai apăsat că sunt româncă și că am o datorie sacră de împlinit!
Ce sa facem cu ea? ))))))))
Sa o sarbatorim anual.
Melania, eu chiar am simțit ca fiind sărbătoare ieri, 31 august.
ION LAZĂR da COZA - scriitor
VASILISIA LAZĂR - poetă, redactor Revista „Eminesciana”, membră UZPR
ADMINISTRATORI-EDITORI
SOFIA SINCĂ - prozatoare
GABRIELA RAUCĂ - poetă, realizatoare emisiuni Radio ProDiaspora, redactor Revista „Eminesciana”, membră UZPR (redactor promovare cultură media)
ADA NEMESCU - poetă, artist plastic
CARMEN POPESCU - scriitoare, realizatoare emisiuni Radio Vocativ (redactor promovare cultură media)
AUGUSTA COSTIN (CHRIS) - prozatoare
MIHAELA POPA - poetă
PETRUȚ DAN (CĂMUI) - poet, cantautor
BOLACHE ALEXANDRU - poet
MIHAI KATIN - poet
GRIG SALVAN - prozator, cantautor
Fiecare postare trebuie făcută în spaţiile special constituite pentru genurile literar/artistice stabilite. Postarea în alte locuri decât cele stabilite de regulile site-ului, atrage eliminarea postării de către membrii administraţiei, fără atenţionarea autorului! De exemplu, un eseu postat în spațiul prozei va fi șters. Pentru cele mai frecventate genuri, reamintim locațiile unde trebuie postate. Pentru a posta:
1. POEZIE, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
2. PROZĂ, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
3. ESEU, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
4. FOTOGRAFII, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
5. VIDEOCLIPURI, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
Toate acestea le puteți accesa și din bara de sus a site-ului. Este admisă doar o postare pe zi, pentru fiecare secțiune, creație proprie. Folosirea diacriticelor este obligatorie.
Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la:
RO45CECEB00008RON1057488
titular cont: LAZAR VASILISIA
(CEC Bank)
*
Pentru anul trecut au donat:
Gabriela Raucă - 400 Euro
Monica Pester - 600 Lei
Nuța Crăciun - 220 Lei
Maria Chindea - 300 Lei
Tudor Cicu - 300 Lei
Elisabeta Drăghici - 200 Lei
***
Pentru acest an au donat:
Maria Chindea - 200 Lei
Monica Pester - 300 Lei
© 2024 Created by Ion Lazăr da Coza. Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor