you and i

[petrut dan]

îmi place să te văd dimineața sub pătură

până la buric

maieul arată mai mult decât dacă ai fi dezbrăcată

în ploaie

sânii au o textură aparte

 

apa - substanță de contrast naturală și

hrănitoare scoate în relief formele provocatoare

imaginația

razna de atâtea scenarii

între ce ne-am promis și realitate ține ascuns un secret

despre sine

ce poligraf ar înțelege trăirile inimii

 

anul aceasta vara începe târziu

din cauza inundațiilor nu avem voie pe străzi

tot felul de viruși își plimbă tulpinile

 

de parcă n-ar exista casă fără vreun mort

tristețea rămâne 

cât este nevoie de supraviețuitori și de alte

războaie

dacă n-ar izbucni cu ce și-ar câștiga locul

pe podium

 

facem schimb de adrese

iubirea îmi propune un favor care o costă puțin

dar pentru mine are semnificații eterne

îndrept privirile spre cer

iată noul motiv de gâlceavă-

cosmosul

 

[Maria Mitea]

Petruț, am citit cu mare interes.

Sincer din tot poemul îmi place prima strofă, pentru că ai dezvoltat  primul vers emoțional, apoi la ultimul vers închizi emoția, 

Strofa are potențial unde poetul ne poate arăta, nu spune: 

”îmi place să te văd dimineața sub pătură

până la buric

maieul arată mai mult decât dacă ai fi dezbrăcată” versuril acesta este deosebit,  aur curat pentru că ne Arăți, e ca și cum ne lași să fim acolo cu tine sub pătură, până la buric ...  ( deci până aici Poetul Îi arată cititorului cum e dimineața) 

mai departe: 

Ӕn ploaie

sânii au o textură aparte” - E, aici deja poetul nu mai arată nimic cititorului, doar Spune, zero emoție ...  te îndepărtezi de la dimineață, dar și poezie, 

Versul sună mai degrabă didactic, parcă vrei să-i aduci cititorului niște constatări,  nu emoții.

Ӕn ploaie

sânii au o textură aparte”  - închizi poezia, nu intri în imaginea stării Ca să arăți care este textura, :)  

poate în ploaie

sânii sunt uzi, sau strălucesc ca apa, sau curg ca mierea, că te uiți la ei și-ți lasă gura apă că plouă pe sâni îți plouă și-n gură, sau ochi, .... poate sunt ca un munte pe care curge o cascadă ...” - altfel ai idei bune și mai departe doar că le Spui, nu le Arăți prin prizma emoției ... :) dar recunosc sunt un cititor lacom, vreau emoții m ales când e vorba de dragoste. 

[petrut dan]

Mihaela, îți mulțumesc, bună dimineața, cu drag!

[Mihaela Popa]

frumos ca întotdeauna, admirație!

[petrut dan]

Monica, interesantă concluzia în urma unui comentariu special, îți mulțumesc și te mai aștept, cu drag!

[petrut dan]

Domnule Stănescu Valentin, vă mulțumesc pentru prezență și semn, stimă!

[Monica Pester]

De această dată, scrierea ta, Poete, îmi pare un abur de iubire  născut parcă dintr-o cursă cabalină. Parcă văd un roib înspumat  din al cărui corp musculos și reliefat ies aburi denși ce cad în stropi mari și fac sa fumege animalul acesta atât de carnal și ispititor. Tot acest val de iubire și pasiune iese din pagină cu fiecare consoana, te cuprinde și-ți explodează cele mai intime dorințe ale cărnii. 

Și totuși, ziduri puternice apar în calea voastră , pentru că, oricât ai iubi, straniile și tristele evenimente din jur te înfrânează, îți scormonesc gândul, născând întrebări debilitante despre rolul iubirii într-o lume dezolantă. Și totuși, nu există decât un drum, al iubirii fără limite sau constrângeri. Finalul scurt și aruncat în glumă destinde atmosfera cu care, iarăși ne-ai înlănțuit.

Am făcut, Poete, o simulare de recenzie, oarecum punctuală. Adevăratul feed-back este însă starea de aprindere a focului interior,  regăsit dar neuitat, de altminteri, în fiecare.

Poete,

[Stanescu Valentin]

Dan, de câte ori deschid pagina ta îmi spun că am să ajung din nou la vizita medicală în care mi se cere să desluşesc într-o puzderie de forme geometrice şi culori diferite o literă, o cifră, ceva zoomorf... De câte ori citesc scrierile tale închid ochii  şi-i deschid pe cei ai minţii rotind caleidoscopul în care lumea toată se roteşte haotic dar pe fondul căutărilor cu direcţia FEMEIA, IUBITA zăresc fascinat o coapsă, o gleznă, un pantof, un of, un maieu cu forme geometrice condundabile cu un deal rotund, cu o vale fierbinte... POETULE, cum spune cineva din grădina Cenaclului... Mulţumesc de trecerea prin Valente şi printre catrenele mele mai jucăuşe, mai triste, mai...

 

Am încercat să aflu care este titlul şi nu am găsit în DEX.... De la aDa am înţeles că se traduce ’’tu şi eu’’. Declar că îmi place titlul ce se referă la un el şi o ea.

[petrut dan]

Ada, mulțumesc, interesantă traducere, să mai faci, cu drag!

[Ada Nemescu]

tu și eu

am virusat pământul cu iubire

ce motiv mai întemeiat

de-o gâlceavă mută

între o ploaie risipită

și-un pământ ce nu ne mai ascultă?

cosmosul e ca fericirea, un ideal, o țintă, nu un liman

așa am tradus eu versurile tale, din română în română...

aDa