Știind măsura-n toate, ce vise-avem, pe unde...

[Ada Nemescu]

Motto: „Dragostea e un demon: nu-i înger mai slab de înger decât dragostea.” -  William Shakespeare

 

Floarea de cuvinte mi-a intrat în suflet

Ca o simfonie, ca un dor curat

Mierlă-n cuibul din salcâm înalt,

Aripă e-n zbor, nicidecum un umblet

 

Să-ți fie infinitul mult, se-aude clar, oriunde

 că porți ninsori pe tâmple, în inimă arsură

că flori răsar pe buze, icnești de o strânsură

a gândurilor bune, a tainelor fecunde…

 

Să-ţi fie clipa candelă cerească,
Iar visul să-l îmbraci în amintiri,
Să porţi pe braţe taina îngerească
Şi s-o ascunzi mereu în nemuriri.

Destul încât să-mpodobească firea

Doar liniştea din stele mai coboară.
Un farmec blând misterul împresoară,
Şi-n haina nopții albe, sclipește fantezia.

[Ada Nemescu]

Domnule Dacu,

mă uimiți! mai întâi cu acest motto, fără cusur... mai apoi cu versurile oferite drept comentariu... foarte frumoase

aDa, mulțumește

[Ada Nemescu]

De ce vă cereți scuze, domnule Valentin... este o dorință împărtășită nouă deseori, mă refer la aceste dezbateri într-un cenaclu, dar pentru acest lucru este nevoie de timp, toți suntem într-o goană nebună... Quo vadis domine...

[Dacu]

Motto: ,,Și de aş avea darul proorociei și tainele toate le-aș cunoaște și orice știinţă, și de aș avea atâta credință încât să mut și munții, iar dragoste nu am, nimic nu sunt." - Biblia Ortodoxă Română, Epistola întâia către Corinteni a Sfântului Apostol Pavel, Capitolul 13, versetul 2

Dragostea făr-un răspuns

Este-un demon nemilos

Ce în Suflet ți-a pătruns

Și te roade pân' la os.

Dragostea cu un răspuns

Este Raiul pe Pământ

Ce în Suflet ți-a pătruns

De la DUMNEZEUL SFÂNT.

[Stanescu Valentin]

Doamnă aDa şi Doamnă Monica observ că pagina aceasta începe să fie o pagină a dialogului multiplu între ’’împătimiţii’’ de poezie. Mă bucur să constat că prin acest demers al meu de a interveni aici se va ajunge la o atmosferă de Cenaclu expandată. Ce frumos ar fi să nu mai fie prea mulţi dintre cei ce deschid paginile de aici şi nu spun măcar un cuvânt. Fiecare dintre noi, mai mult sau mai puţin, avem sau dobândim capacitatea de a exprima stări sufletesşti direct sau cu tâlc iar prezentarea pe scurt a ’’proeziei’’ ne poate apropia spre a trăi amplu pe plaiul poeziei. Mă iertaţi pentru intervenţie.

[Ada Nemescu]

Dragă, Monica Pester, 

mulți dintre cei ce scriu, versuri sau proză, au recunoscut că sunt posedați ( în cel mai minunat și uimitor mod) de puteri independent de voința lor...

Altfel spus, ceea ce scriu, inspirația este un *dat*...

Și eu, după ce scriu, mă mir de ceea ce recitesc...

Mulțumiri pentru comentariul elaborat, inspirație să avem  ... aDa 

[Ada Nemescu]

Domnule Valentin Stănescu, 

Primesc versurile din comentariu ca pe un veritabil cadou...deci, mulțumiri ...

aDa

[Monica Pester]

Recunosc, Ada, aceasta creația de acuma m-a captivat de la început. Încă studiez,și nu numai la tine, legatura titlului cu mesajul  poemului .Și de asemenea impactul unui titlu asupra cititorului. Un real devorator de poezie va fi călăuzit imediat in adăncul poemului, simtindu-i fluxul de la început. În scrierea ta am  fost total surprinsă de fervoarea imaginației cu care ai ales cum se va numi poemul. La primă vedere, par despărțite ca mesaj,  mai apoi devine uimitor  cum intrând în lectură cu totul, constați ca titlul tău este  o avangarda , ca buzduganul aruncat de zmeu pentru a-și anunța sosirea în castel. Vine apoi șirul de metafore trimise înspre iubit, cu un  ton de magic descânt, care te poartă alene în tainele dragostei.

Da, poemul acesta m-a impresionat în mod cert !

Ada,

[Stanescu Valentin]

aDa,

 

frumoasă şi adâncă zicere:

 
’’Iubiți-mă, pentru că altfel, nici nu știţi ce pierdeţi!’’

 

ce-i mai frumos decât o zi cu ploaie

când stropii te sărută pe gât pe’nalta frunte

şi stinge fierbinţeala absurdă ce înmoaie

şi piatra ce-i semeaţă-n vârf de munte

 

ce-i mai frumos decât o zi prea tristă

ce ţi se dă să te-ntăreşti pe-ascuns

să vezi peste durere că există

la orice întrebare un răspuns...

[Ada Nemescu]

Dreptate aveți, dragii mei Lisia și Alex! 

Dar mă cunoașteți, am imperfecțiuni.

se spune că atunci când iubești pe cineva, îi iubești tocmai imperfecțiunile.:))

Iubiți-mă, pentru că altfel, nici nu știți ce pierdeți!

aDa

[bolache alexandru]

Un poem deosebit! Păcat că nu ai păstrat același ritm din prima strofă.