la aniversare

[bolache alexandru]

Se îmbrăcase de gală

vers clasic

iar sora ei

afișa o ținută modernă

vers alb

într-o parte

gulerul ei

atingea cerul

în timp ce pământul

îi mângâia poalele

un apus de soare

o scălda într-un eseu

dar un țăran

cu hartă pe tălpi

o recita în gând

printre brazde

și sudoare

[Mihaela Popa]

minunată poezie a poeziei 

finalul are un impact puternic, felicitări!

[Ada Nemescu]

Frumoase imagini. Versurile : 

dar un țăran

cu hartă pe tălpi

o recita în gând

sunt de excepție. Te felicit. aDa

[Vasilisia Lazăr]

O metaforă delicată și inteligent construită despre însăși poezia – în diversitatea și unitatea ei. Contrastul dintre poezia în vers clasic și cea în vers alb este surprins cu finețe, ele fiind ca două surori care coexistă armonios, fiecare cu frumusețea și rostul ei. Imaginile sunt sugestive și bine alese – „gulerul… atingea cerul” și „pământul îi mângâia poalele” creează o punte între înalt și teluric, între aspirație și rădăcină. Iar apariția țăranului „cu hartă pe tălpi” este de o autenticitate aparte: el devine cititorul profund, cel care nu doar citește poezia, ci o trăiește, o poartă în sine „printre brazde și sudoare”. Este o poezie cu miez, subtilă și simbolică, potrivită pentru o zi atât de specială precum Ziua Poeziei. La mulți ani!

[Cornaciu Nicoleta Ramona]

O comparație frumoasă între poezia clasică și modernă.

Stilul clasic este elgant „ gulerul ei atinge cerul”, pe când cel modern este mai apropiat de oameni si de viața de zi cu zi -„ 

un țăran

cu hartă pe tălpi

o recita în gând

printre brazde

și sudoare”

[Stanescu Valentin]

Alexandru, superbă poezia ta despre poezie. Cred ce spui. Sunt şi ţărani care citesc şi pot recita poezie în vers clasic sau vers alb. Munca lor are multă poezie dacă e privită cu atenţie. Am citit cu bucurie versurile tale.