din clipa-n care am căzut…

pe unde s-ascund venirea ta

dacă te îngrop în mine

mi-e teamă c-ai să crești atât de mult încât

ochii n-or să mai fie ochii…

Ne-om despărţi, aceasta ţi-e dorinţa,

Cu lacrimi şterg sentinţe din cuvânt,

În gând cernit îţi voi simţi absenţa

Şi voi sapa în mine, vast mormânt.

Voi îngropa la…

Cum poate focul

să ardă în lacrimă?

Cum poate apa să zidească…

culmile luate prin surprindere tac

pupilele îmi iau de mână bătăile inimii

colțul ierbii îmi ridică genunchii înfipți în colbul atâtor…

Aluatul nedospit al gândurilor nu va fi sortit coacerii

nu vor fi plămădite idei controverse rugăminţi

vatra tâmplelor a rămas rece

cândva aprindeam focul cu vreascuri de…

ştii cum e să te doară tristeţea

pe care ai vrut să o îngropi odată

cu sămânţa

de fericire rămasă (ne)sădită

pe vremea asta

care nu…

mergeam pe drumurile vieții ca orice om 

cu o pleată de vene lungi cât o zi de post

n-aveam auzul deschis lumea era pe silențios

deodată m-azvârle…

între ele există un tren parşiv

fluieratul locomotivei trezeşte

clopotele mute ale

bisericii din deal

la etajul şapte doar liftul

mai urcă

rar câte un suflet…

Când nu mai pot tăcerii să-i răsucesc fuiorul

și-n lacrimi să mai depăn ai sufletului nori,

pe-o foaie albă mâna răstălmăcindu-mi dorul,

poveștii îi dă viață, țesând în prag de…

trupul tău pe marginea patului

ochiul

un vampir rănit…

văd o lume

trezită

prin ochi de nisip

întemnițat

în cavernele

Egiptului de aur

floarea de cactus

m-a înțepat

cu amintirea faraonilor

lăcrimând

în…

E prea scurt zbuciumul flămând 

și zâmbetul indiferent 

al existenței.

Oamenii dansează în fiecare zi,…

Unde-i oare vârsta anilor cei tineri?

Mai răsare lunea într-o zi de vineri?



Nu mai sunt dorințe, aripi să-și găsească-

Oboseala minți-i faptă omenească?



Unde…

Tu vrei să îmi vorbeşti de fericire,

de nestatornicia stâncilor sub cer,

de nefirescul crez în amăgire,

de puntea-ntre prezent şi efemer.

Eu doar…

detest iarba halucinantă

care îţi creşte din ochi

privirea aceea persiflantă

iederă siliconată

în jurul căreia se rotesc

nori aselenizaţi

mâinile ca două cratere…

ai plecat de acasă și vântul răscolește perdeaua  verde

ferestrele sunt deschise

le-ai uitat sau poate că liniștea trebuia să intre

sub clătita…

ca un joc de puzzle am primit-o în urmă

cu o clipă de o viaţă şi prins în vraja ei,

ca un copil,

în grabă,

aşez piesele una după…

Ţărâna multor gânduri ne-nţelese,

un nor de praf prin amintiri târzii

m-a rătăcit de clipe şi nunţi fără mirese,

în tot acest descântec al falsei nebunii.…