se tot vorbește
de război
și de scumpiri
se mai vorbește
și de trădare
nu mai putem să cumpărăm ulei
nici zahar cum
cumpăram ieri
dar ne purtăm
în desfătare
spre est se-aud
trosnind văpăi
dar ne-mbrăcăm
în delăsare
purtăm bikini pe dos
ca pe-o virtute
dar noi la gât avem
visuri pierdute
sprintul spre spate
e un os de ros
când vrei să fii
un coate goale
dormim mai greu
pe puf de pinguin
și prispa e o amintire
se-aud mormintele
plângând
când ei din cer
ne-mpart blesteme
albinele mai au regină
cât încă mai sperăm
la zori
dar soarele ca să răsară
are nevoie de un prunc
purtat în gând
purtat în suflet
purtat în minte
Adaugă un comentariu
mi-a ajuns la suflet dragă Alexandru poemul tău, un fel de radiografie a vremii pe care o traversăm mereu mai triști și mai plini de nevoi. sincere felicitări.
© 2023 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE