VALENTA muguri sub crustă

[Stanescu Valentin]

muguri sub crustă

            primăvară

        doru-n câmp

              văd cum

                       ară

 

                           muguri sub crustă

                           flori se desfac

                           un cintez

                           umblă-n

                           frac...

[Stanescu Valentin]

Chris, Dorinţa mea, a ta, a celor din Cenaclu este să trăim şi să aducem emoţie, culoare, muzică peste tăcere, zâmbet peste durere...

Mulţumesc pentru clipele în care s-au apropiat gândurile noastre şi voi reveni spre seară cu alte Valente grupate pe subiect.

[Stanescu Valentin]

Domnule Alexandru Bolache vă voi da în curând prilejul de a citi cu plăcere o altă pereche de Valente. O zi frumoasă!

[Chris]

2 tablouri, amandoua frumoase, proaspete, mi-a placut si ideea titlului

[bolache alexandru]

O poezie cu aer oriental ... Am citit cu plăcere.

[chindea maria elena]

Valentin, sunt berbec, și n-aș putea spune că nu-mi plac provocările!  Faza cu ridicatul mănușii (celebră), în general la mine se petrece instant, mănușa nu atinge solul, o prind instant. Dar doar dacă consider că merită investiția de timp și energie! Trecând peste faptul că mă provoci la o poezie cu forme fixe care nu se potrivesc deloc formației mele de gândire și asta după ce am mărturisit că orice regulă pe mine una mă bagă pe linie moartă, intru în stare de catatonie, acum, momentan, am în pregătire, în faza de finisare, trei volume de poezii, dintre care unul, „Corăbierii de lumină” mă costă afectiv (am mai spus-o) destul de mult! Așa că, sunt nevoită să refuz provocarea ta! Am nevoie să îmi centrez toate forțele pe ceea ce consider că este foarte important pentru mine acum, pentru mine și ca poet și ca om aruncat în arenă, în duel perpetuu cu „moartea” mai mult decât îți poți imagina! De altfel, poezia „Cu degetele, cu dinții, cu ochii”, la care ai comentat, nici nu prea are metafore, e o scanare a spiritului și sufletului, prefațând niște poeme destul de dure dar necesare a ieși din blocul de gheață al spiritului! Deci refuzul nu e o scuză, fugă, sau orgoliu că aș scrie o valentă slabă. Am depășit faza asta a fricilor și-a orgoliilor. Nu am nimic de demonstrat nici celorlalți nici mie, am părăsit un concurs la care participam cu drag când a introdus o poezie clasică obligatorie printre cele patru participante. Iar celor, nu puțini, care m-au acuzat de-a lungul timpului, că ceea ce scriu eu nu se numește poezie, le-am spus că nu prea mă interesează cum se numește ceea ce se cere ieșit din blocul de piatră prin mine, mă interesează să-i dau forma cea mai înaltă pe care cultura, receptivitatea și evoluția mea spirituală din aici și acum o pot da unui percept, vis, idei! Cum se reflectă aceasta în alții, nu mai e problema mea ci a lor. Eu am doar truda și sinceritatea de oferit și ascultarea poeziei din mine până la capăt! Deci... deocamdată, pas! Cu drag!

[Stanescu Valentin]

Doamnă Mihaela Popa, gândul v-a dus către scrierile japoneze de unde a plecat şi acest format de Valentă. Am ajuns să mi le imaginez oriunde şi să le finalizez înainte de încheierea zilei. Mulţumesc pentru lectură.

[Stanescu Valentin]

Mulţumesc Doamnă Vasilisia Lazăr pentru gândurile calde, încurajatoare. Uneori Valentele ies după trăiri de secunde, alteori după ore şi variante...

[Stanescu Valentin]

Un mesaj deosebit am primit din partea Dumneavoastră Doamnă Elena Maria Chindea. Vă mulţumesc şi vă provoc la joc, vă aştept Valenta!

[Stanescu Valentin]

Mulţumesc Domnule Mihai Katin pentru că aţi fost primul dintre cei care au citit Valenta şi au dat un semn de lectură cu o mare încărcare sufletească. Ideea de a scrie în acest format mi-a venit după ce am trăit cu mare intensitate în volumul ’’Haiku Tanka’’ al celui care ne este şi acum aproape, Ion Lazăr da Coza. Am scris peste 150 astfel de ’’poeme fluture’’, cum le denumiţi. Primele au fost simple dar prin crearea de noi sinapse în starea creativă de seară observ că pot fi atinse minitablouri interesante...

Voi continua acest gen de scriere şi nu invoc un drept de autor pe care l-am întâlnit la unii colegi din Cenaclu iar Valente să răsară din partea tuturor.

[Mihaela Popa]

două tablouri frumoase care mă duc cu gândul la scrierile japoneze