Va ninge și mâine

[Tudor Cicu]

Va ninge și mâine

 

Ninge ca în povești la Berca. Să tot cearnă!

Demult n-am mai trăit, noi doi o așa iarnă.

Chiar îmi închipui astăzi, deși din ce mai rar

Cum mai băteam cărarea sub luna în pătrar.

 

Sub bolta de salcâmi visam să-mi cazi în brațe

Și neaua ca de brazi în păr să ni se-agațe;

Și să mă scald ca marea în ochi-ți de turcoaz,

Din vara când pe fugă mă așteptai la iaz.

 

Dar te-ai pierdut apoi, în lungi cărări prin vise

Și ce-a mai viscolit... Plecarea mă ucise.

Ningea și-atunci în Berca. Neostoit a nins.

Nu te-ai întors din cale. De ce m-ar fi surprins?

 

Va ninge (spui) și mâine, de ce să te mai mire,

Că luna ne-a iscat, cândva așa uimire?

Acum privind în urmă (cred) aș visa la fel...

Dar cum ningea în Berca, de asta nu mă-nșel.

 

                                                         Tudor Cicu

 

[Tudor Cicu]

Minunat, Doamna Valeria! Am reținut. Avem de a face cu un ATELIER LITERAR și e ok, așa. (Am văzut și modalitatea, acum, domnule Coza. Navigăm mai ușor de acum înainte.)

[Valeria Merca]

 

Ningea şi-atunci în Berca. Luna tot nea a tors. E un pas înainte pentru că aţi eliminat un verb. Ce-ar fi să renunţăm la ''luna'' şi să dăm o altă formă versului? Ningea şi-atunci în Berca: neostoit a tors (se subînţelege că abundenţa ninsorii e prezentă). E o rupere de ritm acolo la neostoit (accentul ar fi trebuit sa cada pe ne), oricum ritmul poeziei nu e constant. Iată, cât  dă de lucru un singur vers, darămite o poezie!:) Trecând prin mai multe filtre, creaţia a avut de câştigat.:) 

Lăsaţi-o la dospit şi când vi se face dor... de Berca poate mai reveniţi pe text.:)
Vă doresc succes!

[Ion Lazăr da Coza]

Of... și eu ce variantă să iau de bună?

Notă: Ca să modificați/reparați un text deja postat, dați click pe Opțiuni (dreapta-sus), bifați Editează Comentariu, retușați ce-i de retușat, apoi click pe Publicare Comentariu, dreapta-jos.

Drag,

da Coza

[Tudor Cicu]

(Când o poezie se cere scrisă în atâtea variante, îmi dă de înțeles că nu numai iarna e de vină ci și mâna care pesemne a obosit. Dar poate poezia asta nu se dorea 13/12 ca măsură și ritm, în versuri cu rimă încrucișată, ci 13/13  ca măsură și ritm diferit de celelalte variante, în versuri cu rimă împerecheată.) Ca mai jos: 

Va ninge și mâine

 

Ninge ca în povești la Berca. Să tot cearnă!

Demult n-am mai trăit, noi doi o așa iarnă.

Chiar îmi închipui astăzi, deși din ce mai rar

Cum mai băteam cărarea sub luna în pătrar.

 

Sub bolta de salcâmi visam să-mi cazi în brațe

Și neaua ca pe brazi în păr să ni se-agațe;

Și să mă scald ca marea în ochi-ți de turcoaz,

Din vara când pe fugă mă așteptai la iaz.

 

Dar te-ai pierdut apoi, în lungi cărări prin vise

Și ce-a mai viscolit... Plecarea mă ucise.

Ningea și-atunci în Berca. Luna tot nea a tors.

Nu te-ai uitat în urmă. De ce te-ai fi întors?

 

Ninge (spui) și mâine, de ce să te mai mire,

Că luna ne-a iscat, cândva așa uimire?

Acum privind în urmă (cred) aș visa la fel...

Dar cum ningea în Berca, de asta nu mă-nșel.

 

                                                         Tudor Cicu

[Valeria Merca]

Încetul cu încetul/ vom învăţa tot alfabetul!:) Apreciez revenirea pe text şi îmbunătăţirea lui.
Ar mai fi de reflectat asupra strofei 3: în v2 aveţi trei verbe si o formulare nu tocmai  reușită: Ningea și-atunci în Berca, părea că luna-a tors.
Am rezonat cu mesajul poeziei.

Sofy: ai dreptate, Valeria, la strofa aia eu n-am umblat. am văzut și eu deficiențele, dar... La mine am modificat, nu e grozav... :))

[Tudor Cicu]

Frumos! (Două obiecții am): prima strofă nu mai are 12/13 ca celelalte și ultima strofă e optimistă (visăm/putem), mesajul meu era al unuia care vedea totul îndepărtat, la trecut, imposibil de atins, din nou. visam/puteam e cel mai aproape de mesajul transmis de mine... dar, i-ați dat frumusețea unui poet, încă, boem și cu speranțe... ceva minunat să se întâmple ȘI AȘA! Mulțumesc. O să reflectez.

[Sofia Sincă]

Ninge de o zi la Berca, cerne ca-n povești,  
Îmi amintesc de anii trăiți aici fugar.
Și vise trec prin mine, dar vei primi chiar vești
Că bat și-acum cărarea cu luna în pătrar.

 Sub bolta de salcâmi și fulgii în extaz,
Visam să-mi cazi în brațe prin gânduri de păgân
Și să mă scald ca marea în ochi-ți de turcoaz,
Să-ți pun doar rai în veri și-n plete flori de fân

 Dar te-ai pierdut apoi, în lungi cărări prin vis
Ningea și-atunci în Berca, cu lună mit s-a tors.
Viscol mi-era viața... De gheață mai precis!
Nu te-ai uitat în urmă. De ce te-ai fi întors?

 Ninge (spui) și mâine, să te mai miri nu poți
Acum privind în urmă știi că visăm la fel
Că lunii de pe cer putem deschide porți
Dar cum ningea în Berca, de asta nu mă-nșel.

Știu că nu te superi... :))

[Tudor Cicu]

Va ninge și mâine

 

Ninge ca în povești la Berca* de o zi

Și-mi amintesc de anii trăiți aici fugar.

Chiar îmi închipui iar, cum tu vei auzi

Că bat și-acum cărarea sub luna în pătrar.

 

Sub bolta de salcâmi și fulgii în extaz,

Visam să-mi cazi în brațe ca pruncul strâns la sân

Și să mă scald intens în ochii de turcoaz,

Ca-n vara când în plete aveai și flori de fân.

 

Dar te-ai pierdut apoi, în lungi cărări prin vis

Ningea și-atunci în Berca. Părea că luna-a tors.

Viscol mi-era viața... De gheață mai precis!

Nu te-ai uitat în urmă. De ce te-ai fi întors?

 

Ninge (spui) și mâine, de ce să te mai miri?

Acum privind în urmă știi că visam la fel

Că lunii de pe cer poate-i iscam uimiri...

Dar cum ningea în Berca, de asta nu mă-nșel.

 

                                                         Tudor Cicu

 

(Mulțumiri Doamnei Sofia pentru comentariu și sugestii)

[Sofia Sincă]

Ninge în toată țara... ce mai! :)) La fel și în Berca, dar și în suflet de poet.

ȘI dacă trecem la întristări, adică la analiză, constatăm: ritm pierdut, nerespectat, începând cu prima strofă. Deși versurile sunt simetrice din 12 și 13 silabe, șchioapătă din motive de accente și din lipsa cezurei. Când diferența este de 2 silabe, între versuri, se păstrează mai ușor ritmul.

Același fenomen și în strofa 2 și, poți scoate peruzeaua? E de pe vremea bunicii mele și nu mai sunt nici eu așa de tânără...

Strofa 3 e bună. După tors se cere punct.

Strofa 4 șchioapătă la versul 3.

Privești, privind, privi - se repetă de prea multe ori.

Dar eu am citit cu plăcere :))

Sofy