Partitură de iarnă

[Tudor Cicu]

Partitură de iarnă

 

Pe partitura iernii Renoir a și pictat

Cu mână de maestru o lebădă și-un lac.

Privind uimit tabloul, Ceaikovski a compus

Baletul ce-ndrăgiră și îngerii de sus.

 

În veșmânt prea sărac, inspirat mare parte

Lev Ivanov i-a scris un libret fără moarte,

Despre niște elfi, în basm lunecând repede

Și niște prințese… vrăjite în lebede.

 

Noi care privim partitura iernii, mai rar…

Câte idile, zăpada, sub luna-n pătrar,

Ca vulpea strecurată tiptil, și chiar, unde

Ne-a și dat un sărut al trădării pe frunte?

 

Tudor Cicu

[Tudor Cicu]

Partitură de iarnă

 

Pe partitura iernii Renoir pictă de-un veac

Cu mână de maestru o lebădă și-un lac.

Privind uimit tabloul, Ceaikovski inspirat

Într-un balet transpune ce îngerii-au livrat.

 

Trudește prin cuvinte-odată un poet,

Lev Ivanov, în transă și scrie un libret

Cu niște elfi din basme în dansul împletit

Cu câteva prințese dintr-un tărâm vrăjit.

 

Noi ce grăbiți privit-am sub cerul temnicer,

Știm ce idile neaua, ori alte vămi din cer

Sub luna în pătrar și vânt iscat din munte,

Furiș, ne-a dat trădării sărutul lor pe frunte?

 

Tudor Cicu

* Cu mulțumiri celor care au contribuit la rescrierea poeziei, iată acum și forma ei finală.  Cu prețuirea mea, adusă prin rescrierea ei, celor care au gândit-o ca pe o rostire de poveste.

[Ion Lazăr da Coza]

Cum să nu dăm dreptate doamnelor?

da Coza

[Ion Lazăr da Coza]

Cum să nu dăm dreptate doamnelor?

da Coza

[Sofia Sincă]

Iată varianta mea, a unei nepoete... :))

Pe partitura iernii, Renoir pictă de-un veac
Cu mână de maestru, o lebădă și-un lac.
Privind uimit tabloul, Ceaikovski inspirat
Într-un balet transpune ce îngerii-au livrat.

 
Trudește prin cuvinte-odată un poet,
Lev Ivanov, în transă și scoate un libret
Cu niște elfi... și-n basm alunecă grăbite
Și câteva prințese,  în lebede vrăjite.

Noi, rar cântat-am de iarnă-o partitură,
Idile din zăpadă sau altă aventură
Sub luna în pătrar și vânt iscat din munte.
Furiș, ne-a dat trădării sărutul său pe frunte.

Mai așteptăm păreri...

[Tudor Cicu]

Partitură de iarnă

 

Pe partitura iernii Renoir pictă de-un veac

Cu mână de maestru o lebădă și-un lac.

Privind uimit tabloul, Ceaikovski inspirat

Într-un balet transpuse ce îngeri i-a livrat.

 

Trudind printre cuvinte odată un poet,

Lev Ivanov, în transă,i-a și scris un libret

Despre niște elfi, în basm lunecând repede

Și niște prințese… vrăjite în lebede.

 

Noi care am prins partitura iernii mai rar…

Știm ce idile, zăpada, sub luna-n pătrar

Și cu vântul iscat pe furiș dinspre munte

Ne-a și dat un sărut al trădării pe frunte?

 

Tudor Cicu

(Le mulțumesc pentru comentarii celor două doamne. Sunt de acord că se poate, încă, lucra pe un text.)

[Sofia Sincă]

Cu atât mai mult este nevoie de ritm corect, cu cât este vorba de baletul Lacul lebedelor. Imperios necesar este ca poezia să aibă muzicalitate. Nu se poate cu astfel de ritm și rimă.

Sory!...

Sofy

[Valeria Merca]

N-am să mă împac niciodată cu rimele asonante, când poezia se vrea în vers clasic, cum n-am să mă împac nici cu ruperile de ritm! Aţi început bine prima strofă, cât priveşte ritmul, doar că v-aţi împotmolit la Ceaikovski. În strofa a doua aţi schimbat ritmul iambic, în a treia, la fel ruperi de ritm. Se simte (atât de) acut la citit. Utilizarea verbelor la diferite timpuri şi moduri dăunează, de asemenea. Păcat de mesajul poeziei, care este bun.

Vă mulţumesc pentru urări! La mulţi ani, vă spun şi eu!

Cu sinceritate şi prietenie,

[Tudor Cicu]

Noul an, 2017, să vă ducă la toți, muza inspirației, acele simfonii și vifornițe ale cuvintelor, cât să ne știm sufletele eliberate de orgolii și să simțim cu adevărat trăirile cu care Dumnezeu ne-a strâns la El, în Catedrala Poeziei.