Unde rătăceşti?

[ELENA AGIU-NEACSU]

Ninge peste lume, ninge ne’ncetat
Şi fiori de sloiuri îmi cuprind fereşti;
Fluture şi floare fost-am noi odat’,
Sufletu-mi te cheamă... Unde rătăceşti?


Ca salcia-n mal, de-a fost zi sau noapte,
Pe cărări de brazi, prin neaua albastră,
Fost-am una, azi ale tale şoapte
Le aud în vis, bântuie-n fereastră;


Cum trece timpul nemilos, în grindă
Atârnă vâscul, te aşteaptă parcă
Să dichiseşti din nou curte şi tindă
Roşu-n obraji şi alb de promoroacă;


Dar nu vii, speranţa e de-acuma scrum
Şi zi ce trece-i mai pustie casă,
Ba de-o vreme nimeni nu-mi aţine drum
Şi lacrimi mă trec, singură la masă.

[Mihai Katin]

Cum trece timpul nemilos, în grindă
Atârnă vâscul, te aşteaptă parcă
Să dichiseşti din nou curte şi tindă
Roşu-n obraji şi alb de promoroacă;   este  o  rupere  de ritm  in  catren   ceea  ce-l   face   desprins  de primele  doua  pe  care  nu   pot  sa nu  le  apreciez...

Dar nu vii, speranţa e de-acuma scrum
Şi zi ce trece-i mai pustie casă,...banuiesc  ca undeva  este  o   omisiune...

toate cele  bune!