trecătoare mai sunt toate

[ION IONESCU-BUCOVU]

trecătoare mai sunt toate…

 

toate-s trecătoare, dragă,

sentiment torențial,

a trecut o vară-ntreagă,

am suit încă un deal,

a trecut și toamna bearcă

frunzele filozofau,

ne-nvăța socrate, parcă,

oamenii încă oftau,

iar decembrie ne țese

lungi covoare de zăpadă,

plouă, doamne, cu mirese,

tot norocul să ne vadă,

penelopa pânza-și țese,

așteptând a câta oară,

ninge, doamne, îngerii

în covoare de alb pur,

peste valea plângerii,

ca-n rajiahii din jaipur,

ascult sunete de flaut

din trecut brâncovenesc,

caut și nu știu ce caut,

parc-aș fi cocon domnesc,

joacă zaruri dumnezeu

peste suflețelul meu,

adu-mi, doamne, ochii murgi

coborâți ca demiurgi,

făptura ei cea suavă

cu țâțele de otravă,

așa cu coapsele goale

ca două mănuși de oale,

mai fă și tu o greșală,

în lumea transcedentală,

pune-mă la munci, blesteme,

cu ocări de crizanteme,

să mă-mbolnăvesc, să zac,

într-o pădure de mac,

pe un plai de iasomie,

așa cum îmi place mie,

să-mi tragă oasele albe,

nouă fete, nouă salbe,

și cu umbra după mine,

să plâng lacrimă de mire.

 

e amiază,-i paradis,

mi-a venit dorul de scris,

am oprit noaptea în rai

ca să dau versului grai,

se-aude vântul lingău,

lovind streșina în hău,

la fereastră-mi trec toți cerbii

așa triști, de dorul ierbii,

iar pe boltă-n înălțimi

trec sute de heruvimi,

cântând corul domnului

la ușa creștinului,

se aud colindele,

fierb în tindă blidele,

la fiertura cea de os

s-a lăsat însuși cristos…

 

duminică, 16 decembrie 2012

 

[Ion Lazăr da Coza]

rajiahii > rajahii probabil

O baladă modernă, plăcută.

da Coza

[Gabriela Grădinariu]

Admiratie pentru lejeritatea cu care plamaditi versul. S-a lasat Cristos pe foaia  d-voastra.

[Sofia Sincă]

Câţntec cu iz de baladă care face incursiune în câteva secole, amintind de cei ce şi-au jertfit viaţa pentru credinţă şi popor. Din păcate... toate trec... totul este efemer.

Am citit cu încântare balada-doină, Sofy!