Toamna vieții

[Corneliu Neagu]

Atâtea amintiri am strâns în viață –   

ce grele-mi par când anii se tot duc!

S-au așezat pe gânduri ca o ceață

să îmi cobească-n cântecul de cuc...!

Iar de privesc aevea peste vreme,

spre căile pe care le-am parcurs,

mă răsucesc pe muchii de dileme,

rămase cu-ntrebări fără răspuns. 

 

Mi-am căutat destinul printre stele,

din neguri reci m-am ridicat în zbor,

ca să arunc ratările prea grele

pe zdrențele rămase dintr-un nor.

În drumul meu am izgonit himere,

care-așteptau credința să-mi-o ia,

am frânt din ochi ispite efemere,

ieșite la răscruci în calea mea.

 

Am adunat din tină nestemate,

le-am șlefuit și nume sfânt le-am dat,

mi le-au furat mișeii, pe-apucate,

fălindu-se că-n taină le-au creat.

Ajuns acum în toamna vieții mele,

privind în urmă parcă mă-nspăimânt,

destinul meu, venit cândva din stele,

se zbate-n van pe-o aripă de vânt.

 

Dar tot urcând spre sferele astrale,

lăsând pământu-n urmă răscolit,

mai ud cu stropi de viață câte-o floare

când văd că se-ofilește-n asfințit.

 

[Corneliu Neagu]

Mulțumesc Chris, gând ales din partea autorului!

[Chris]

nostalgie la maxim, asta simt in textele dv! citit cu placere,

[Corneliu Neagu]

Mulțumesc, prietene Nicolae, pentru susținere și gând bun! Onorat!

[Capatana Nicolae]

Superba !!! FELICITARI !!! Strofa a III-a este de un tragism real !!!

[Corneliu Neagu]

Mulțumesc pentru trecere și aprecieri, stimate coleg de condei Alexandru Bolache! Un gând ales din partea mea!

[bolache alexandru]

Domnule Corneliu...  plecăciuni.

[Corneliu Neagu]

Mulțumesc prietene Grig Salvan! Dacă te-ai regăsit în versurile mele, înseamnă că nu le-am scris degeaba. Cu siguranță și alții s-au regăsit, însă nu au noblețea sufletească care să le de puterea de a recunoaște, deși nu ar pierde nimic recunoscând. Cele mai frumoase gânduri din partea mea!

[Grig Salvan]

M-am regăsit întru totul în acest lamento din toamna vieții

pe care o trăisc și eu, dulce-amar,

cu împliniri, dar și ratări,

cu satisfacții, dar și nefericiri,

cu rod bogat, dar și vise năruite,

cu multă cunoaștere, dar și întrebări rămase fără răspuns,

toamnă trăită cu mult curaj, dar și spaime existențiale. 

Versul, cald și melodios ca de obicei,

imaginile, panoramice, cosmice, de reținut...

[Corneliu Neagu]

Mulțumiri alese, Monica Pester!

[Monica Pester]

Frumos construit, așezat , nostalgic. Lecturat linistit.