Ruleta nepăsării

[Corneliu Neagu]

Mai trece-o zi, mai facem un popas

prin amintirile ce dau năvală,

și nici măcar cadranele de ceas

nu pot să țină-această socoteală.

Prea multe gânduri strânse la un loc

ne bântuie cu ploi de neuitare

iar lemnele aduse pentru foc

stau veșnic înșirate pe cărare.

 

Ne legănăm pe pânze de-ndoieli,

ne aruncăm în marile dezastre

punând adesea false rânduieli

în profunzimea sufletelor noastre.

Ne amăgim cu vorbe de salon,

cântate în slogane deșănțate,

crezând că vom primi vreun plocon,

iar nu pumnale-nfipte pe la spate.

 

Și câteodată chiar ne batem joc

de omul bun, cu multă nepăsare,

apoi ne plângem că n-avem noroc,

că viața ne-a adus doar disperare.

Iar lumea ni se pare doar un vis

în care se mai joacă o partidă

pentru-a vedea cum cade cel ucis

pe-o margine de amăgiri stupidă.

 

Intr-un târziu, lipsiți de jucători,

vom pune singuri arma blestemată

la tâmpla-ngenunchiată de fiori

ca-ntr-un târziu să fie detonată.

 

 

 

 

 

 

[Corneliu Neagu]

Mulțumesc pentru încurajare, Chris! Gând ales din partea mea!

[Chris]

frumos!

[gabriel cristea]

Excelentă soluție! Felicitări! 

[Corneliu Neagu]

Mulțumesc, Gabriel Cristea, pentru lectura poemului și pentru implicarea directă. Am modificat versul cu pricina, sper că am găsit o formulă mai bună...Gând bun din partea mea!

[gabriel cristea]

Trista realitate a unei societăți dezumanizate... Pentru ritm ar merge mai bine: ,,pentru-a-l vedea la știri pe cel ucis"  -  strofa a III-a, v. 7  Mi-a plăcut lectura! 

[Corneliu Neagu]

Dragă prietenă Floare, poemul încearcă să redea tarele acestei societăți a nepăsării, în care trăim, unde alienarea mintală ne dă târcoale, în fiecare clipă...Îți mulțumesc pentru lectură și felicitări!