gânduri prinse
într-un cortegiu tragic
mustesc rana sub paşi
umezesc ţărână cu fiecare minciună
pe care mi-o spui
în absenţa ta
rămân închipuire de aripi
să nu ghiceşti
ce este dincolo de zâmbet
să nu-mi tulburi amăgirea
în care mă ascund
picătură cu picătură
fir cu fir
un azi în care tu rămâi cu mine
până când
aud cum urlă lupii
în secătuirea dintre noi
şi într-o emoţională hibernare
aştept cutremurul
o altă revărsare a iubirii.
.
Adaugă un comentariu
Și mie mi-a plăcut „în absenţa ta/ rămân închipuire de aripi”.
până când
aud cum urlă lupii
secătuirea dintre noi
şi pun emoţii în hibernare - zic eu. Sau altfel cum vrei tu.
Și da, în ceea ce privește pe critici ai dreptate, de altfel Eugen Ionescu știe ce spune. Nu că m-aș socoti vreunul dintre ei, doar sunt de partea lor. Dar e bine că există, e bine că sunt tampon între poet și automulțumire. Și că astfel fiecare își poate socoti valoarea, locul unde-l ocupă printre poeți.
Sofi, cu drag.
secatuirea
Agafia, noi nu criticăm/lăudăm un stil sau un poet, ci textul în sine. Poţi, foarte bine, să scrii clasic, modern ori avangardist - ideea e să o faci bine!
Mai spui: Sunt mulţumită atunci când sunt citită... Nu! Trebuie să fim mulţumiţi când suntem recitiţi.
Doar am citit.
da Coza
Da, este paşi nu paşii, am înlăturat un vers şi...
Sofia, ştiu bine ce înseamnă hibernare, posibil să nu fie sintagma prea bună, pentru a păstra cât de cât muzicalitatea internă a poeziei am folosit emoţională hibernare, mă refeream la o hibernare a emoţiilor, am să încerc să înlocuiesc. Nu este o poezie criptică, ai dreptate, uneori aşa simţim nevoia să ne descărcăm emoţional fără "mister" Oare poezia pentru mulţi dintre noi nu este şi un mod de "eliberare" fără a caută să "înhami cititorul la decodificări ci doar să transmiţi "limpede" sentimentul ce te-a împins în a scrie. Mulţumesc, tuturor pentru lectură! Sunt mulţumită atunci când sunt citită, că un text este considerat bun de cineva şi de altcineva slab, este fără prea mare importantă. Apreciez părerea tuturor dar nu se poate să împaci pe toţi, atunci te-ai pierd ca autor, ai ajunge să...
Aprecierile unui poet asupra altui poet fie că vrea fie că nu vrea sunt marcate de stilul în care el însuşi scrie, de curentul literar în care se simte comod. Dacă, aşa cum spune Eugen ionescu: " Un critic literar este un domn care are prejudecăţi. Criticul îşi pune întâi prejudecăţile şi apoi subordonează cartea prejudecăţilor. Prejudecăţile se numesc criterii, metode, dogme, principii, sensibilitate estetică rafinată, gust literar educat, istorie literară şi alte umbriri ale operei de literatură” , atunci, un poet..,
Cu stimă şi prietenie,
Agafia
Poem de adio, deschis, fără a fi misterios și fără fior liric.
paşii - pași
emoţională hibernare, - cât de emoțională poate fi o hibernare? HIBERNÁRE, hibernări, s. f. Acțiunea de a hiberna și rezultatul ei; stare de amorțeală, de viață latentă (asemănătoare cu somnul), în care petrec unele animale iarna, când metabolismul este încetinit și temperatura corpului scăzută;
Nu știu dacă este cea mai potrivită sintagmă.
Am citit cu plăcere,
Sofi
în absenţa ta/rămân închipuire de aripi
Mi-a plăcut! (Oare ar trebui "paşi" în loc de "paşii" sau lipseşte ceva?)
Cu drag,
Nikol
© 2023 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE