Singurătăți albastre

[Laura H.]

Visez să sorb emoții din culoare,

Să-mi cânte infinitul în surdină,

Tăceri să schimb pe freamătul de floare

Și-apoi să zbor cu aripi de lumină.

 

În mine simt pornirile rebele,

Tot rătăcesc cu sufletu-n derivă

Prin visele uitate în unghere,  

Sub pulbere de patimă tardivă.

 

Leg firele de ceață-ntr-o idee,

În sensuri largi prind razele de soare,

Pun rămășag pe stropi de curcubeie

Și recompun lumina din culoare.

 

În lumea mea cu lujeri de furtună

Eu ard febril, cu licăriri de astre,

Sub ploi de fluturi albi, căzuți din lună.

În mine zac singurătăți albastre.

[Ion Lazăr da Coza]

Multe locuri comune...

da Coza

[Agafia Drăgan]

Frumoase imagini poetice sunt in aceasta poezie! Sincere aprecieri.

[Laura H.]

Mulțumesc tuturor pentru aprecieri! :)

[Sofia Sincă]

Deși vorbește despre singurătăți poezia inundă prin culori ale luminii, bănuite subtil. De fapt ele, singurătățile sunt albastre, deci lirice... Interesant și foarte feminin. Un joc între dulce și amar.

Mi-a făcut plăcere să citesc!

Sofy

[Valeria Merca]

''Leg firele de ceață-ntr-o idee,

În sensuri largi prind razele de soare,

Pun rămășag pe stropi de curcubeie

Și recompun lumina din culoare.''

Am citit cu placere.

 

[Laura H.]

Mulțumesc, Camelia!

[Camelia Ardelean]

Visez să sorb emoții din culoare,

Să-mi cânte infinitul în surdină,

Tăceri să schimb pe freamătul de floare

Și-apoi să zbor cu aripi de lumină. Minunat vis, Laura! Felicitări!

[Laura H.]

Mulțumesc pentru sfaturi. Am corectat.

[Iordachescu Dragos Nicolae]

O poezie uşoară, de primăvară, ca o adiere! Frumos!

Aş avea două amendamente:

La Prin visele uitate prin unghere,  pentru a evita repetiţia prin/prin vă propun Prin visele uitate în unghere sau dacă doriţi să păstraţi repeţiţia se cere o virgulă după uitate.

La curcubee pluralul corect este curcubeie.

Cu stimă,