Se scurg felinare de foc (repostare)

[gabriel cristea]

Se-ntunecă cerul, iar turme de oi
           coboară spre stână;
Sub măguri ascunse, un ochi de strigoi
               se face fântână.

Mocanii-și aprind tutunu-n lulele,
               cu gândul la vatră;
Asinii-și petrec osândele grele 
          - samare de piatră.

Tălăngi rătăcite răzbat din ponor 
          - ecouri de gheață;

Aripă de buhă plutește ușor
            și seamănă ceață.

Prin cetini de brad se-aud murmurând
                 fantasme de aer;
Se scurg felinare de foc, rând pe rând,
                  și anii din caier...

[Grig Salvan]

Fascinant poem! În stilul bine cunoscut, dar mereu cu imagini și ingrediente noi. E ca o doină ancestrală, o incantație magică din străbuni.

[Monica Pester]

Senior Metaforă, nu lăsați de loc garda jos. Ne trimiteți în filmul naturii de unde scăparea este doar să te unești cu ea. 

[gabriel cristea]

Mulțumesc tuturor celor care au apreciat și lecturat! :) 

[gabriel cristea]

Mihai, mulțumesc de apreciere! Comentariul tău prinde întotdeauna esența. 

[gabriel cristea]

Mulțumesc, Dan, așa este! Imaginația fiecăruia trebuie să se plieze pe elementele de bază ale poeziei. 

[gabriel cristea]

Mulțumesc, Nikol! Ăstea-s poezii plecate de la imagini autentice, completate cu puțină imaginație. 

[Mihai Katin]

Tălăngi rătăcite răzbat din ponor 
          - ecouri de gheață;

Aripă de buhă plutește ușor
            și seamănă ceață.  aleg  acest  catren pentru    profunzimea  imaginii  ,pentru  acea  muzicalitate a rimei  ce da  poemului  o  certa  valoare!

[petrut dan]

Da, un poem autentic, o broderie de imagini puternice prin construcție și sugestie, un poem ce parcă își așteaptă transhumanța deși eu la prima strofă eram undeva pe drumul mătăsii doar că acolo erau cămile, dar asta înseamnă că la poemele tale nu trebuie mult și deja imaginația cititorului își permite libertatea de a nu ține cont de spațiu sau timp, inspirată repostarea, ne-ai adus aminte... Cu prietenie!)

[Nikol MerBreM]

Am intrat în atmosfera vrăjită a muntelui captiv între cețuri și felinare de foc! Prima parte mi-a adus în minte ,,Sara pe deal". Felicitări, Gabi, îmi place cum vibrează natura în poeziile tale! 

Drag,

Nikol