saramurare

[nicolae vaduva]

ninge, cum ninge-n povești,

cu icre în saramură;

iubire, tu stai pe bordură

și numeri umbre de pești...

 

devii de omăt, cu alură

de ou dogmatic și saur...

iar peștișorul de aur

îți zace sub nas, în clorură...

 

ninge, cu ouă de pești,

într-o viață perfect inutilă!...

iubire, pe unde mai ești,

conservată, placidă,  sterilă?!...

[Mihaela Popa]

Reverență!

[Ion Lazăr da Coza]

Eu văd aici o mică apocalipsă conjugală/amoroasă. Oricum ar fi, place.

da Coza

[Valeria Merca]

...

ninge, cu ouă de pești,

într-o viață perfect inutilă!...

iubire, pe unde mai ești,

conservată, placidă, sterilă?!...

Un final pe măsura poeziei și a... autorului! :)

[Sofia Sincă]

O lume ostilă... rece, tăcută, înfierată și conservată cu austeritate, singurătate, renunțări. Versurile induc idealuri stranii, imposibilitatea atingerii unora prestabilite.

Inteligentă construcție!

Sofi

[Mihaela Suciu]

Îmi vine în minte cilimitura cu ciuperca! pe bordură :), ar fi răspunsul imediat, după cum spune poezia, dar mesajul trebuie să fie mult mai profund... 

peștișorul de aur

îți zace sub nas, în clorură... Momentan, îl las acolo, dorința de-a vă citi o nouă creație, mi-a fost îndeplinită. Mulțumesc, domnule Văduva! Mă bucur de ninsoarea lirică!

Acum să detaliez, după priceperea mea, punctând câteva răspunsuri:

1. La începuturi, creștinii se recunoșteau prin semnul ,,pește”, folosirea peștelui ca simbol era cel mai potrivit semn secret pentru creștini, deoarece le permitea să se recunoască între ei fără a se expune în vremurile de prigoană. Numele grecesc al peştelui (IHTIS) era pentru primii creştini un acrostih hristologic: Iisus Hristos Fiul lui Dumnezeu, Mântuitorul (Iisus Hristos ιχ — IH; Fiul lui Dumnezeu θέος — teos = Dumnezeu şi υἱός — iios = fiu; numele de Mântuitor σωτήρ, ὁ — sotir). Aceasta sintagmă este, într-un fel, rezumatul doctrinei creştine şi este prima mărturisire de credinţă a creștinilor.

2. ninge, cu ouă de pești, - semn că încă există speranța. Putem spune: ninge cu icre,  icre e substantiv defectiv de singular, iar aici ar căpăta sensul de comunitate creștină, dar nu sună liric.

3. Normal, toți oamenii, umbre de pești, ar trebui să-și regăsească geneza - „oul” și crezul - ,,iubirea față de aproape”, altfel am fi într-o viață perfect inutilă!... într-o iubire conservată, placidă,  sterilă?!...

4. ,,saramurare” sună a conservare, iar în contextul poeziei: conservarea iubirii, ori iubirea nu are valoare dacă nu este dăruită! Să urmăm Calea celui care s-a întrupat în om...

5. Știți care este diferența între Buda, Mohamed, etc. și Hristos? Răspuns: ,,Hristos a înviat!”

Mulțumesc!