Sărbători laice

[Anca Tanase]

Sărbători laice

Astăzi e sărbătoarea pământului,
mâine, a apei…
poimâine,
mai găsim noi ceva,
fără legătură cu oasele acelea străvechi,
mirosind a tămâie şi smirnă.

Disciplinaţi, importanţi şi patrioţi,
stingem lumina la ora stabilită,
bem apă
cum bunicii beau cândva agheasmă,
mâncăm o bucată de pâine
fără cruce
şi ne bucurăm de sărbătoare!.

E atâta linişte când nu mai tună nimeni : “Vreau să Te văd!”,
când urletul, cutremurul fiinţei
se adânceşte-n piatră ca în vată…

Ne-am făcut datoria!

Liniştiţi şi cuminţi, ne întoarcem
la pădurile absente de ieri, de alaltăieri, de dinaintea naşterii noastre
topoarele freamătă…
mai sunt câţiva pomi undeva,
“Şo” pe ei!

Adevărata sărbătoare a materiei e fluierul sculptat într-o tibie,
sunetul ondulat şi prelung pe care dealurile
se urcă la cer,
încărcate de laptele turmelor

Adevarata sărbătoare a materiei
e mama purtătoare de prunc la icoană,
piatra şlefuită de genunchii bătrânilor habotnici,
gura care sărută cu sfială
o floare sau un zid de mânăstire

Adevarata sărbătoare
e mormântul,
athanorul tainic în care se pregăteşte hrana pământului
şi aurul cerului!.

[Anca Tanase]

Multumesc, ai dreptate, Gerra!

[chindea maria elena]

Să ne păstră sărbătorile sacre în suflet - iar cele inventate să le lăsăm acelora să se spele pe cap cu ele! Frumos! Cu drag, Gerra

[Anca Tanase]

Multumesc Vasilisia. Bineinteles ca toate sarbatorile isi au rostul lor, dar eram putin enervata cand am scris-o, mi se pare un pic ipocrit acest gen de sarbatori...in fine, poate gresesc...dar, avand in vedere ca taiem padurile intr-o veselie si aruncam gunoaie in ape si ucidem animale din placere "sportiva"...ce sarbatorim, de fapt? ceea ce aproape nu mai este?...

O zi frumoasa!

Cu drag, Anca.

ps. ai sa spui ca tocmai acesta e rostul, sa ne trezim. Am oaresice dubii ca braconierii si afaceristii se vor lasa impresionati de faptul ca stingem lumina o ora sau aprindem lumanari in strada...

[Vasilisia Lazăr]

Îmi place poezia ca formă, ca mesaj însă... Și sărbătoarea apei și cea a pământului au rostul lor.

[Anca Tanase]

Multumesc Nuta!

[Anca Tanase]

Multumesc, Angelina!

[Nădejde Angelina]

Adevarata sărbătoare a materiei
e mama purtătoare de prunc la icoană,
piatra şlefuită de genunchii bătrânilor habotnici,
gura care sărută cu sfială
o floare sau un zid de mânăstire

Adevărata sărbătoare pentru mine rămâne asta!

Admiraţie!

[Anca Tanase]

Multumesc, Sofy, dar ce legatura are mersul la icoana cu "pica totul din cer", la drept vorbind din cer nu prea "pica" decat atunci cand "dam si noi din coate"...:)

Cu drag,

Anca

[Nuța Istrate Gangan]

Disciplinaţi, importanţi şi patrioţi,
stingem lumina la ora stabilită,
bem apă
cum bunicii beau cândva agheasmă,
mâncăm o bucată de pâine
fără cruce
şi ne bucurăm de sărbătoare!.:)

[Sofia Sincă]

Da! Se relevă faptul că anumite sărbători nu ar fi valabile. Pentru mine este valabil tot ce face bine pământului. Dacă se sting lumini în  procent de 5% din becuri, de pe glob, e un câştig, face bine pământului... E adevărat că şi /Adevarata sărbătoare a materiei/e mama purtătoare de prunc la icoană,/ e importantă, dar nu prea mult, nu atât de a îndoctrina fiinţe omeneşti şi de a aştepta să pice totul din cer.

Poemul tău este interesant.

Am citit cu plăcere, Sofy!