Romanță pentru mine

[gina zaharia]

Am așteptat, pe-o frunză de pelin,
Cu sufletul pictat în zbor senin, 
Să plece luna în colind la Care
Şi să pornim, pe-o şoaptă, la plimbare.

Am stat de veghe ceasuri reci, străine,
Plecai și răsăreai cu drag în mine,
Pe dealuri se rupeau în focuri nori
Şi-mbătrâneam, tăcută, în culori. 

Trecu pe lângă mine-o rugăciune;
M-a salutat frumos, cu plecăciune.
Am fost absentă, cu privirea rece 
Dar repetam, întruna, să nu plece.

În colțul verii rătăcea sprințar
Un greier evadat din calendar 
Şi îmi cânta romanţa lui târzie -

Nectar de dor în strai de poezie.

Am rupt o notă, poate n-aș fi vrut 
Dar prea o lua mereu de la-nceput
De parcă nuferii din lacul meu
Mureau pe rând, uitați de Dumnezeu!

Într-un târziu, un felinar grăbit
Pierdea făclii în colț de răsărit.
Atunci am stins lumina dinspre Care
Și m-am topit, pe drumul de visare...

 

[Ana Ardeleanu]

poemul creşte în frumuseţe,  adună pulberi de stele...

foarte frumos, Gina!

[chindea maria elena]

...spre-a răsări din urma-mi de lumină o veşnicie cum n-a mai fost şi n-a să fie în coroana Ta de veşnicii diurne..........

Vulturii mei îşi pleacă aripa să-ţi răstoarne în poală zenituri...primeşte-le cum primeşti sărutul soarelui...

Cu drag,  Maria Elena

[Vasilisia Lazăr]

Trecu pe lângă mine-o rugăciune; 
M-a salutat frumos, cu plecăciune.

La fel salut şi eu o Doamnă a Poeziei!

[Marcel Vişa]

Într-un târziu, un felinar grăbit 
Pierdea făclii în colț de răsărit. 
Atunci am stins lumina dinspre Care 
Și m-am topit, pe drumul de visare...