Reverie albastră

[gina zaharia]

cântă-mi ramură de suflet

repetă-mi colindul din seara

în care tremurau stelele

privindu-ne

n-am reţinut versul de roșu intens

devenise prea repede torţă

şi a dispărut

poate pentru că a înflorit deodată

în culori tainice

 

cântă-mi albastru singuratic

ştiu că te strigă marea

dar fixează o altă distanţă

pentru întâlnirea secretă

din culorile tale se vor naşte viori şi poeme

cât pentru freamătul multor valuri

ce şi-au pierdut surâsul

în troienele timpului

 

sculptează-mi inima în flori de timp

apoi dă-i drumul să zboare cu noi

pretutindeni

să se-nalţe ziduri

pe care să le înţeleagă toţi trecătorii

care știu îmbrățișa valsul

pe scări enigmatice

[gina zaharia]

Vio, știu că treci prin stările mele, știu că adaugi cuvintelor gânduri alese, știu că ești prezentă cu veșminte superbe la balul fiecărui anotimp. Faptul că ești aici, cu noi, dovedește noblețea care te caracterizează și sunt convinsă că și Mihai este în asentimentul meu. Mulțumesc pentru fiecare pas pe care-l faci prin reverie albastră, mereu vei fi în catalogul luminii.

Cu prețuire și drag,

 

[gina zaharia]

Ines, de pe câmpii de rubin am adunat semințe care știu să încolțească pe secetă. Am fost norocoasă că am descoperit descântecul ploilor și le-am trasat grădini în care soarele face pârtii  prin inima mea. Mulțumesc pentru pașii făcuți pe aleile principale, fără prieteni care tine ar fi pustiu…

Cu mare drag,

Gina

[gina zaharia]

Lisia,

Da, uneori uit să respir! Dar mă trezesc dincolo de jumătatea drumului cu energia acumulată dintr-un ocean de vise și fur câțiva stropi și îi integrez în viața mea…Știu, sunt hoața care se strecoară prin povârnișuri să-și netezească relieful de mâine… dar totdeauna voi înapoia, cu drag, tot ceea ce  exprimă răsăritul…

Mulțumesc, 

[gina zaharia]

Poate că m-am trezit mai devreme cu un ceas, când se împărțeau culorile, scumpă Elena, poate că din întâmplare mi-am umplut brațele cu nuanțe vii,  poate că alchimia orizonturilor nedeterminate a transformat ploile în artificii de stări…

Nu știu, dar știu că lângă asemenea prieteni viața mea e colorată în acele nuanțe…

Mulțumesc, prietena mea dragă!

[gina zaharia]

Sofy,

Odată, am zărit o privighetoare pe un ram înghețat. Nu înțelegeam ce caută acolo și de ce cântecul său se oprește într-o stație de gând necunoscută. Acum știu: trebuia să-și caute izvoarele, să le dea botezul focului și să le determine să-și schimbe susurul… Și acum este acolo. Îi dau binețe, în fiecare dimineață și îi măsor zborul cu undele inimii mele. Ce bine că-mi ești, draga mea!

[gina zaharia]

Toate cuvintele nopții sunt desprinse din cântece stelare, draga mea Rodica. Privirile tale au spus-o de atâtea ori. Niciodată n-am colindat potecile sufletului fără să anunț ce reprezentație urmează și pe ce vârfuri de gând. Îți mulțumesc pentru toate scările de pe brațele timpului tău.

Cu drag,

G.

[gina zaharia]

Uneori poeziile mele sunt simezele pe care artistul își expune talentul, e doar suportul de astăzi, Maria, dar sunt atât de bogată că sunt contemporană cu viziunea culorilor…

Știu, îți simt pașii, chiar și tăcerea lui Mihai o spune…

Zi frumoasă precum ale tale gânduri, draga mea!

[Belean Maria Ileana]

am venit si azi, pentru a atinge mirosul frumusetii...drag de voi

[mihai catruna]

[Bonnie Mihali]

ce frumos e totul!

S-a schimbat si culoarea - este rubinie, ca vinul pe care-l asteptam nerabdatori...

Felicitari, artisti ai unei toamne rubinii, Gina si Mihai!!!