Psalm

[ELENA AGIU-NEACSU]

PSALM

Cu temenele până la pământ
Papuc după papuc prin veac aţi lins,
Zadarnic steagul flutură în vânt
Vae victis, deci păziţi rugul aprins;

Chiuind într-un picior pe luncă,
Chiar v-aţi amăgit cu cea butadă
„Boii ară şi caii mănâncă”,
Azi v-apas-amarnic cea corvoadă;

Nevăzute porţi suflet străbate,
Vai, cum una după alta se închid,
La lumină neştiute fapte
Cum răsar vulcanic, devoră avid;

Căci actori pe-o scenă de faţadă
Mâniat-aţi pronia divină,
Aţi trăit viaţa ca o pradă
Coborând la rangul de jivină;

Timpu-aleargă, vine şi scadenţa,
Cine să plătească oale sparte,
Zi ce trece creşte violenţa,
Bate-n uşă plata, bate, bate;

Mileniul luminii şi-al mândriei,
Al orgoliului peste măsură,
Între semeni setea nebuniei,
Mai presus de toate-ncinse ură;

Se mănâncă azi frate pe frate,
Pita nu ajunge la sărmani,
Se clamează din amvon dreptate,
Când ban la ban, păduche la golan;

Şi-asta-i de când lume şi pământ,
Din arene se latră schimbare,
Furtună culegi dacă sameni vânt
Ciumă, putregai în măruntaie;

Apa-n piuă bat la televizor
Meşteri păpuşari din cutie scoşi
Pentr-un ban muncit câştigat uşor,
Ţugulanului - cuţitul la os;

Celui ce vă vinde luaţi dar’ seamă,
Dar mai ales când, unde, cum, cât, cui,
Aţa pe mosor se strânge-n vamă
Şi volens-nolens atârnaţi în cui;

Ghilotină nu-i ca să vă curme
Dintrodată chinul, suferinţa,
Când urcaţi Golgota fără nume,
În zadar cerşiţi de-acum căinţa;

Asta vi-i răsplata pentru fapte,
Cuvântul dintre toate-i mai presus,
Cât aveţi în palmă viaţă, moarte,
Întoarceţi faţa Marelui Iisus...!

Alungaţi păgână rătăcire
Ce v-a bântuit amar prin vreme,
Plecaţi frunte-ngemănaţi cu fire
Şi lăsaţi pe Domnul să vă cheme,

Căci aţi văzut lumina cu un rost,
Nimic în univers nu-i la-ntâmplare,
Astăzi de n-aveţi pâine, adăpost,
Mâine răsări-va iarăşi soare,

Dincolo de orice îndoială
Duraţi cu biruinţă rug aprins,
Fie-n grija clovnilor spoială
Voi închinaţi viaţa lui Iisus...

[Ion Lazăr da Coza]

Îți înțeleg revolta, însă nu înțeleg de ce ai pus-o-n versuri.

da Coza

[Valeria Merca]

Subscriu comentariului Sofiei. Dacă tot alegem să scriem vers clasic, versificaţia trebuie respectată.

[Sofia Sincă]

Un psalm, de obicei este de factură religioasă. Tu ai amestecat revolta pe motive sociale cu religia. Ai adus doar spre sfârșit îndemnul spre resemnare prin religie.

O poezie lungă, obositoare, fără prea multă originalitate, cu exprimare și arhaică și ceva din contemp, cu scăpări de ritm destul de multe (la o așa întindere... este mai explicabil).

viaţa ca o pradă,- este titlul unei cărți de a lui Marin Preda. Este prea cunoscut încât să-l putem folosi ca vers. Cel puțin pune-l în ghilimele.

Marelui Iisus...! - după puncte de suspensie nu se mai pune un alt semn de punctuație. Corect: Marelui Iisus!...

Semnul meu,

Sofy