Portal cu ciobituri de sud

[chindea maria elena]

 

fără să-mi ciobesc partea de rațiune

intru cu tălpile goale în răsărit    

mă-nminunez că respir

și aerul străbate furtunile din păsări fără să coboare

îngerii adormiți într-o pană a zborului

paradisul își apleacă sfielnic

umbra

la picioarele mele

 

exist

(oricâtă rugină îmi lasă în tâmplă înțelesul)

m-arunc în mine de-afară

odată cu șerpii lipiți de pietrele soarelui

împădurite mi se-ntorc periodic deșerturile acasă

criptozoologia ne va citi în organe

putințe amprentabile

 

nu întreb nimic unde nici un sfinx nu așteaptă să mă desfac

viului ocultat

culorilor care sfarmă dulceag materia flexibilă

nu le șlefuiesc asperitățile

înfășor hărțile brute în jurul încheieturilor                                                                                                                                                                                                                                                                                                  

dacă gestionez bine mările în care te-am întâlnit enigma unui timp

în care fețele n-aveau ochi dezghioacă semințe

să cadă în cuib

falangele sfâșie rup frâng

umărul cald al necunoscutului  

rănile sunt cocteilul perfect beția ce nu poate fi desprinsă

ca un tartru din flămânzenia dinților

certitudinea că vom auzi

sunetul adâncului

șarpele va acorda mereu altfel strunele harfelor

în pielea mea schimbătoare

irigațiile oaselor prea uscate merg bine

pe burta goală

mă voi îmbrățișa  atât de înalt

în depărtarea cea mai aproape de arșița venelor încât e de mirare

că lumea va supraviețui

 

învață

o dată cu mine

să-și ascută flăcările de apă

 

să-ți descuamezi veridic îndoielile

îți rostești anotimpurile sub pielea mea brună

ca pe un blestem de verde

 

binecuvântarea o bei odată cu zațul amărui al zilei dovadă

litera unică

ne roade ca un hârciog perimetrul

și râde când i se văd coastele

 

în urmă răsăritul trebuie să-și ranforseze misterul

[chindea maria elena]

Mulțumesc Sofy de scanarea prin filtru magic a poeziei mele!  Mă știi, vagabonțesc prin cele universuri...... exterioare sau interioare!

[chindea maria elena]

Mulțumesc de citire și apreciere, d-na Agafia!

[chindea maria elena]

Mulțumesc de citire și de evidențiere a „mărcii” poeziei mele, d-le Bedrule! N-am intenționat să scriu altfel decât colegii de condei, mult mai talentați decât mine! Îmi iese spontan - cred că raportările mele la univers sunt altele decât cele comune! De-aici toată pozna!:))))

[Ion Lazăr da Coza]

exist

(oricâtă rugină îmi lasă în tâmplă înțelesul) - și mie mi se întâmplă.

da Coza

[Valeria Merca]

Aceleași imagini intense, răsunătoare,  desprinse din lumea misterioasă a Gerrei:

mă voi îmbrățișa  atât de înalt

în depărtarea cea mai aproape de arșița venelor încât e de mirare

că lumea va supraviețui

Am citit cu atenție mărită și cu admirație.

drag,

[Nikol MerBreM]

"Ciobiturile de sud" mai cu seamă dacă fac parte dintr-un portal spre răsărit sau spre noi înşine, nu sunt stricăciuni ci amprente binevenite.

"îngerii adormiți într-o pană a zborului", asta doar ca să exemplific 1% din imaginaţia debordantă :)!

Cu drag,

Nikol

[Sofia Sincă]

Impresionantă și fermecătoare trecere în paradis. Gerra cunoaște paradisul, expune modul de cunoaștere prin acțiune și metafore fanteziste. O transpunere sofisticată a frazei simple, precum în cer așa și pe pământ, intrând pe la răsărit.

Mister și extravagant, mirific și serafic, aproape infailibil.

Deosebită admirație,

Sofi

[Agafia Drăgan]

exist

(oricâtă rugină îmi lasă în tâmplă înțelesul)

m-arunc în mine de-afară

odată cu șerpii lipiți de pietrele soarelui

împădurite mi se-ntorc periodic deșerturile acasa" Semn de lectura si apreciere