Para(b)legie poetică prin îndrăgostire mecanică

[George Gîtlan]

[Femeile sunt adevărate până la un punct, când începi să le visezi.]

 

 Nu e corect să fii așa frumoasă

 Și inima să-mi plângă de urât,

 Că nu-i mai intră soarele în casă,

 Iar luna, de ea plină, nici atât.

 

 Stau și mă uit la tine lung

 Și văd atâtea răsărituri,

 Tac și înghit în sec, prelung

 Oftând în gol printre sughițuri.

 

 Să fii așa frumoasă, nu-i corect,

 Aș spune chiar că e-mpotriva legii,

 Dar oare ce-i pe lumea asta drept,

 Când cei ce suferă, rămân... tot blegii. 

[George Gîtlan]

da, cand te loveste ti-o da de te juleste! :)) multumesc Roxana!!! 

[Mihaela Roxana Boboc]

E și asta o suferință, George! :)))

[George Gîtlan]

:))) categoric! ;) multumesc da Coza!!! 

[Ion Lazăr da Coza]

Eu o am pe cea mai frumoasă, așa că nu sufăr ca autorul! :)) (Autorul, sper că salută această șarjă amicală.)

Drag.

da Coza

[George Gîtlan]

multumesc Vasilisia!!! :))

[Vasilisia Lazăr]

 Să fii așa frumoasă, nu-i corect,

 Aș spune chiar că e-mpotriva legii,

 Dar oare ce-i pe lumea asta drept,

 Când cei ce suferă, rămân... tot blegii.

Exact la asta mă gândeam și eu. :))))

Mi-a plăcut.

[George Gîtlan]

multumesc Augusta!!! mai rarut, dar scriu si astfel! :) 

[Chris]

Oo, ce surpriză, vers clasic. Mi-a plăcut mult :)))

[George Gîtlan]

imi amintesc, da! :)) multumesc Maria!!!

[Maria]

mai demult am afirmat ca , eu , femeie fiind , de cate ori citesc poemele tale , simt femeia, adevarat femeie!"[Femeile sunt adevărate până la un punct, când începi să le visezi.]"-  tare frumos.