Oază în deșert

[Manuela Munteanu]

O! Cruntă libertate,
Trăită pe maluri de nisip,
Învâltorate creste-n minaretă,
Îmi spăl cu tine gândul,
Îmi limpezesc iubirea,
Încremenesc în zări
Al vieții mele chip.

Zăresc prin fir de geană
O-ndepărtată gueltă*.
Țâșnesc din mine flăcări,
Privirea-mi tremură cu murmur
În lungi păduri de cremene,
Furtuni în constelații,
Iar inima mi-e deltă.

Dar drumu-i lung, mistuitor,
Zenitul e cu Soarele întreg,
Ce-aruncă măciulii de aur
Și țesături de pulbere,
Ca visuri trecătoare,
Precum un murg sălbatic
Prin ochii de tuareg*.

Cu un vârtej de vânt
Ies zeii dintre dune,
Îmi dăruiesc din sensul
Mirajului și pietrei,
Cu un pumnal retează
Acorduri lungi de frică
În liniștea albastră,
Ce se frământă-n mine.

* gueltă - denumirea arabă a unei oaze
* tuareg - bărbat dintre locuitorii unor regiuni din partea centrală a Saharei (li se mai spune și oamenii albaștri), vechi popor de războinici

[Manuela Munteanu]

Cu încântarea că v-a fost pe plac scrierea mea, vă mulțumesc mult,  domnule Valerian Dincă!

[Dinca Valerian]

Imagini foarte frumoase. Un ritm alert. O lectura placuta.

[Manuela Munteanu]

Chiar așa, să le uitați... :) Vă mulțumesc mult, domnule Gabriel Cristea! Mă bucur că v-a plăcut! Încercările mele poetice vin mai mult din instinct, nici măcar nu am tehnică. Am venit aici doar cu gândul de a citi, pentru ca, apoi, să-mi placă să compun. Așa că, pe lângă rugămintea de a continua să mă ajutați, atunci când voi avea nevoie, o am și pe cea a îngăduinței!

[gabriel cristea]

,,Dați Cezarului ce-i al Cezarului"... Un frumos festin liric, condimentat cu orientalism. Aveți trăiri foarte intense, care-l fac pe cititor să uite de micile sincope metrice. 

[Manuela Munteanu]

Vă mulțumesc mult, doamnă Floare! Se află și în topul meu, din perspectiva imagisticii, dar și din cea a mesajului. Vă îmbrățișez!

[Manuela Munteanu]

Mulțumesc mult pentru popas,  domnule Bolache Alexandru! Bănuiesc că ați vrut să spuneți ,,O oază înflăcărată". Mă bucur că și dumneavoastră ați simțit patosul. Vă mai aștept. 

[bolache alexandru]

O ia,a înflăcărată...

[Manuela Munteanu]

Mulțumesc mult pentru aprecieri,  Ada! Mă bucur că se observă patosul, pentru că este o poezie de dragoste. E drept, construită ca o călătorie epuizantă în deșert, dar fără patos n-ar fi drumul interesant. 

[Ada Nemescu]

Mult patos în această descriere aproape fantomatică, stări și imagini împletite vibrant!

Acorduri lungi de frică
În liniștea albastră,
Ce se frământă-n mine.

Miraj și tăinuite frământări în versuri asimetrice construite, parcă, în ritmul sângelui!

aDa