O noapte pe Dunăre

[Camelia Florescu]

În noaptea-aceea am uitat de toate:  

De ape, de primejdii și părinți.  

Eram copila ce credea că poate  

În urne de iubire pentru sfinți,  

Să priponească timpul în cosițe  

Și prizoniera ochilor tăi mari  

S-adune din iatacuri de domnițe  

Toti sâmburii dorințelor amari.

 

În noapte-aceea se pierdea sub tâmple  

Sub ramuri, sub biserici, sub tăceri,  

Iubirea ce avea să se întâmple  

Și-avea să ne subjuge în căderi.  

La miezul cald dintr-o oglindă–n dungă  

Aveam să-ngenunchez de mii de ori,  

N-avea putere viața să-mi ajungă  

Să te aștept prin patimi și vâltori  

 

În noaptea-aceea , Doamne cum se face ?  

Cu Tine, fără Tine, dar cu noi ,  

Din acea noapte până mai încoace  

N-am încetat să sper pentru-amândoi  

Că vom uita și maluri și nisipuri  

Ne vom feri de apele adânci  

Și din fântâni de stele fără chipuri  

Bucăți de noapte vom săpa sub stânci  

 

Ca-n noaptea-aceea, știu că niciodată  

Nu voi mai tremura sub alte bolți  

Nici Dunărea cea blândă și curată  

Nu ne va ispiti la fel pe toți  

Așa cum ai deschis cândva iubirea  

Și ai ascuns-o apoi într-un sertar  

Azi lasă-mă să mai respir lumina  

Unui păcat de care n-ai habar  

 

[Camelia Florescu]

Ana C Ronescu este întotdeauna o fericire când observ trăirile mele înțelese exact de cei ce mă citesc. Mulțumesc.

[Camelia Florescu]

Valeria, mulțumesc sincer. Patimi era intenția,însă folosesc un program de diacritice care mi-a luat greșit cuvântul patimi și din grabă nu am observat.Tenta de romanță vine din faptul că între altele sunt solistă profesionistă și fară doar și poate îmi influențează sciitura. Trebuie să-mi sune muzical bine tot ce scriu ca vers.Cred că aici nu am prea mult ce face.Mulțumesc mult pentru tot.

[Ana C. Ronescu]

„Și din fântâni de stele fără chipuri  

Bucăți de noapte vom săpa sub stânci ” 

Superb! Felicitări!

[Valeria Merca]

Poeziile tale se înșiră pe același calapod. Au tentă de romanță. Strofa I e superbă. Se cere punct  la sfârsitul s1. În s2 patimi este  literar/ corect! În s3 am apreciat Și din fântâni de stele fără chipuri  /Bucăți de noapte vom săpa sub stânci. Mi-au placut și versurile finale

Azi lasă-mă să mai respir lumina  

Unui păcat de care n-ai habar.

Cu punctuația nu stai prea bine. 

Drag,

 

[Sofia Sincă]

Verificație cu referire la noapte de Înviere... bănuiesc, deoarece sunt niște pronume cu majuscule. Dedicație. Însă, cu regret, nu spune nimic surprinzător. Pentru atât de multe cuvinte, versuri așternute, mi se pare munca puțin zadarnică. Strofe medievale, clișee... Însă, dacă tu te-ai împăcat cu tine sufletește prin aceste versuri este ok.

Prozodia e bună, mai puțin ultimele două versuri. Te-ai înecat la mal...

Am citit,

Sofy