o lume minunată

[petrut dan]

lumea știe că te iubesc

primul

dintre cuvintele mele s-a ridicat crezând

că i se cuvine

 

totul la tine înseamnă că dragostea are dreptate

planeta continuă să se lupte

am un vârf de plămân ce stă să iasă cu prima ocazie

ți-am prins ecusonul în piept

de femeie frumoasă

 

te țin te hrănesc

cu gutui și vești despre oameni care mor din iubire

sacii mei de cărbuni nu fac față

plouă și drumul spre tine este un curs de istorie

și intoleranță la zahăr

încet este cel mai rapid mod de a ajunge la inima ta

frumusețea drumului țesut cu răbdare

îndepărtează patina trecutului

câte generații trebuie să mai treacă până 

și moartea va înțelege

când oamenii se iubesc nemurirea nu mai are nici preț

nici căutare

[petrut dan]

Bună seara, 

- Vasilisia, și comentariile tale sunt inconfundabile! Plus că rezonezi atât de bine cu textele! Mulțumesc, încă o dată și împlinirile pe care le meriți! Seară și noapte de vis!

[Vasilisia Lazăr]

Într-adevăr, sacii tăi de cărbuni nu fac față, arderile sunt la cote maxime. O poezie de dragoste pliată pe intensități de o tulburătoare frumusețe.

lumea știe că te iubesc/ primul/ dintre cuvintele mele s-a ridicat crezând/ că i se cuvine/ totul la tine înseamnă că dragostea are dreptate

Ce minunat!

Drumul până la inima iubitei e unul lung, parcurs cu încetinitorul, astfel încât să existe suficient timp pentru a îngropa fantomele unor iubiri eșuate. Finalul este splendid: când oamenii se iubesc nemurirea nu mai are nici preț/ nici căutare. Deja scrii într-un stil pe care cititorul nu-l poate confunda. Poezia ta emoționează, transmite și antrenează imaginația. Nu-mi rămâne decât să te aplaud de fiecare dată și să ard și eu citindu-te. :))

[petrut dan]

Bună seara, 

-Mihaela, ce frumos este când totul începe în joacă , mai ales lucrurile romantice, că până la urmă cu astea ne alegem! În cazul de față  rămân cu plăcerea discuției!

- domnule Mihai Katin, vă mulțumesc pentru prezență și alâturare!Stimă!

[Mihai Katin]

câte generații trebuie să mai treacă până

și moartea va înțelege

când oamenii se iubesc nemurirea nu mai are nici preț

nici căutare ...finalul  este  dincolo  de  lauda cuvintelor  si  cel  ce  inca nu  ii  pasa  sa-ntrebe  si  calaul  de ce plange   cand  osanditi sunt  toti  la  o  virtute  ce naste  disperata  viitorul( ceva  a la Shakespeare !!!)

cu  pretuire!

[Manuela Munteanu]

Dan, poezia ta începe cu giumbușlucuri optimiste și se încheie cu rezonanțe tragice. Cam ca de fiecare dată...  Dar trebuie să recunosc că ai o statornicie: esența romanțioasă. Ceea ce nu-i de ici, colea...  Mi-a plăcut. 

[petrut dan]

Ramona, bucuros de vizita si cuvinte, cu drag!

[petrut dan]

Buna dimineata! Dragule, azi am bombardat Siria. I-a zis Trump, omologului sau francez, cand l-a intampinat la scara avionului. Si mie mi place cum suna, la fel de mult cum imi face placere prezenta in pagina mea. O sa incep cu tine, Alex, de pe tel nu vad toate comentariile, sa ai o zi plina! thanks, man! Mihaela, ca de obicei, delicata si pozitiva, sa ai o zi plina de frumos!

[Cornaciu Nicoleta Ramona]

Dragostea are dreptate întotdeauna. Frumos.

[Mihaela Popa]

ritm cursiv, inteligent, niciun cuvânt în plus sau în minus

magică scrierea ta!

[bolache alexandru]

În continuare o poezie modernă care atrage cititorul.