Numai iarna mai știe

[Amanda Spulber]

Cât de mult ne-am iubit numai iarna mai știe,
Ochii mei se-aprindeau prin troiene de vis,
Soarele strălucea ca o candelă vie, 
În pădure plutea un subtil paradis.

. 

Pe sub arborii ninși ne priveam plini de sete
Și zăpada năștea mânji din aripi de ger;
Când sărutul de foc începea să ne-mbete,
Herghelii nechezau tropotind către cer.

. 

Aerul, destrămat în fâșii hialine,
Pe un lac adormit se cernea reaprins,

Mă topeam în sărut, te pierdeai tot în mine

Și abia respirai, de miracol atins.

. 

În altarul de frig șoapta iarăși îngheață,
Au trecut dimineți pe cărări spre abis,
Ochii mei rătăcesc prin noiane de ceață
Și privesc spre un gol, refuzat paradis.

[Amanda Spulber]

Mulțumesc mult, Chris! Mă bucur că ți-a plăcut.

[Chris]

frumos! am gasit imagini frumoase!

[Amanda Spulber]

Monica, atât de mult mă bucură felul în care ai rezonat cu versurile mele. Îți mulțumesc!

Dan, mulțumesc pentru lectură! 

Gabriel, mulțumesc pentru aprecierea foarte generoasă. 

Domnule Mihai Katin, vă mulțumesc pentru sensibilitatea cu care alegeți partea cea mai frumoasă dintr-o poezie. 

Ada, mă bucură mult aprecierea ta. Îți mulțumesc! 

Grig, îți mulțumesc mult pentru semn. Mă bucur că ți-a plăcut. 

Vasilisia, mulțumesc mult! Ai dreptate. Am rescris. Voi modifica acum. 

[Vasilisia Lazăr]

Muzical, plăcut, imagini frumoase.

Versul „Ochii mei mai palpită doar în umbre de ceață” se citește greu și cred că este și puțin aritmic.

[Grig Salvan]

Un paroxism al iubirii în plină iarnă, acum, în plină vară. Tablou de vis și iubire pătimașă în tonuri tari și imagini de foc. Citit cu deosebită plăcere!

[Ada Nemescu]

Balsam, oferit în versuri.

Felicită, aDa

[Mihai Katin]

Sub copacii cei albi ne priveam plini de sete
Și zăpada năștea mânji din aripi de ger;
Când sărutul de foc începea să ne-mbete,
Herghelii nechezau tropotind către cer.  sleg  acest  catren  ca  pe  un  nestemat   din  zapewzile  iubirii dincolo  de care  :

Ochii mei mai palpită doar în umbre de ceață
Și privesc spre un gol, refuzat paradis.      este  un  poem  de esente,de suflet  ,de iubire  si   durere.....

[gabriel cristea]

Bravisimo - un poem magistral! 

[petrut dan]

Semn de lectură, cu drag!

[Monica Pester]

Am iubit într-o iarnă...

Splendidă imagine, iluzie fierbinte pe o scenă înghețată ce parcă încremenește emoția puternică undeva, între spațiu și timp.