în sânul unei duminici

[gina zaharia]

și se alege diamantul dintre pietre și tunete vor veni de peste tot

punctele cardinale se vor ascunde într-un cadran otrăvit

iar noaptea va fi un ceasornicar orb

care va mânui arcul cu precizia unei flori de cerneală pe paleta răsăritului

să-i facem loc și să-i dăm pace

în crezul lui am închis tolbe de lumină

și femeia care nu mai contenea a duce dorul fântânilor

în calea mieilor

dincolo de țurțurii îngropați în oglinzi

lângă o cale ferată

 

depărtările învelesc hornul pe care două scântei

și-au dezbrăcat cămășile

de nenoroc

ce de aplauze în loja unde un curcubeu și-a pus la uscat culorile

atinse de ceara fierbinte a unui râu

scăpat din albie

și ce de albine îngropate în miere

așteaptă primăvara

bine că nu mă pricep la vorbe cu tâlc

altfel aș lenevi într-un hamac din care n-aș vedea mare lucru

și multă vreme nu te-aș mai întreba

de unde atâta tropot

în sânul unei duminici

[Mihaela Popa]

metafora s-ar putea numi Gina, admirație!

[gina zaharia]

Mulțumesc, Lisia!

[Vasilisia Lazăr]

flori de cerneală pe paleta răsăritului.

[gina zaharia]

Mulțumesc, da Coza! Mult!

[gina zaharia]

Mulțumesc, Valeria! Îmbrățișări!

[Ion Lazăr da Coza]

Câtă expresivitate!...

da Coza

[Valeria Merca]

Am citit nu o dată acest poem pentru  mă minuna de splendoarea imaginilor poetice pe care doar tu știi să le construiești. Am rămas fixată pe versul: ce de aplauze în loja unde un curcubeu și-a pus la uscat culorile, iar acum încerc să vizualizez acest tablou și mi-e tare bine. :)

Admirație Gina!

[gina zaharia]

Laura, mulțumesc! Ceasornicarul orb mi-a dictat! :)) 

drag, 

[gina zaharia]

Sofi, ador interpretările tale. Abia atunci realizez ce am scris! :)) 

Mulțumesc, draga mea!

[gina zaharia]

Mă bucur, Mihaela! Are un pic de miere :))

Drag,