În clepsidra lumii
În clepsidra lumii
neliniștea taie în mine
întrebările
ca niște cărări de nisip
acoperind sângerarea –
de ce își râd pietrele de noi?
de ce strivim furia sub tălpi
doar ca să acoperim pământul
cu fuga rănilor noastre?
de ce ne încăpățânăm
să iubim albastru
acolo unde toți își pun roșul pe coate
și mistuie adevărul cu ruj?
destinul e privirea ta
străinule
venită de departe
să-mi țină ochii deschiși
în țărână.
Adaugă un comentariu
-
Comentariu publicat de Sofia Sincă pe Noiembrie 17, 2021 la 8:53am
-
Întrebări retorice, cărora, oricum le-ai găsit răspuns în ultima strofă. Un mic eseu meditativ, ca toate eseurile, de fapt.
de ce își râd pietrele de noi? - eronat. de ce râd pietrele de noi? - corect
Interesant, însă departe de fiorul liric.
Sofi
Despre
colaborări
link-uri utile
Zile de naştere
Zile de naştere sărbătorite astăzi
Zile de naştere sărbătorite mâine
donații
Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la:
RO45CECEB00008RON1057488
titular cont: LAZAR VASILISIA
(CEC Bank)
*
DONATORI,
începând cu septembrie 2021:
Activitatea Recentă
Antologiile site-ului „ÎNSEMNE CULTURALE”
© 2022 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE