mi-a intrat în colivia de marțipan
un urmaș al eului de ieri
zice că vrea să stea tête-à-tête cu insomnia mea
și că are la purtător o carte verde unde pe coperta patru sunt eu
parcă îmi vine să apăs pe butonul de urgență
aflat sub cascada de cicolată
dar cu cât se apropie
observ că nu are merinde
și nici haine de vreme rea
de fapt văd limpede că ar putea muri
desigur -
o înmormântare e prea costisitoare
așa că îi ofer un pahar de vin
deși mă tot întreb dacă nu cumva
într-un moment de neatenție
îmi va fura pălăria în schimbul unui bănuț
rostogolit spre o femeie ușoară
și de ce nu
îmi va fuma plămânii
mângâindu-mă pe creștet
cu mănuși din piele lucioasă
îndelung îl cântăresc în inimă
pentru a elimina orice nepotrivire de caracter
nu mai este nimeni aici- îi spun
(mai mult ca pentru mine)
și îi întind trupul pentru încă un Big-Bang.
Adaugă un comentariu
Am citit cu plăcere! :)
Lecturat cu multa placere. Frumos!
Va multuesc frumos! Am indreptat...
O altă față a singurătății, Poem scris sub altă formă decât cele cu care am fost obișnuiți. Desigur un poet încearcă mai multe forme și după mai multe stări. E bine, e bun, după ce vei corecta ce a spus Ion, dar nu atât de emoționant ca cele din gama anterioară.
Oricum am citit cu multă plăcere,
Sofy
eu-lui > eului
imormantare > înmormântare
mangaindu-mă > mângâindu-mă
bing-bang > Big Bang
-----------------------------------
desigur- și aici-
Aici ai două greșeli. Trebuia să folosești cratima mare (–), care nu se atașează de cuvinte (ea înlocuiește, de obicei, un cuvânt de legătură, sau mai multe), pe când cratima mică (-), sau liniuța de unire, unește două unități lingvistice!
Poezia are imagini interesante, dar lipsite, cumva, de feminitatea cu care ne-ai obișnuit...
da Coza
© 2019 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE